De la o retragere motivată de „principii și convingeri personale” până la ipoteza unei crize politice alimentate de scandalurile recente de la Chișinău – astfel este reflectată demisia premierului Alexandru Munteanu în presa internațională.
În timp ce unele instituții media din străinătate pun accent pe caracterul surprinzător al deciziei, altele o leagă de cazul întreprinderii Moldatsa sau de posibile tensiuni în interiorul guvernării, potrivit radiomoldova.
Agenția de presă Reuters a catalogat gestul lui Alexandru Munteanu ca fiind un „anunț-surpriză care declanșează și demisia Guvernului”, scoțând în evidență faptul că acesta a evitat să ofere o explicație completă pentru decizia sa.
Jurnaliștii citează mesajul postat de premier pe Facebook: „Astăzi, mandatul meu de prim-ministru ia sfârșit”, adăugând că a ales să plece în momentul în care a realizat că „nu mai pot să-mi îndeplinesc mandatul în conformitate cu principiile și convingerile mele”.
Reuters remarcă faptul că demisia reprezintă o provocare pentru președinta Maia Sandu și pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la al doilea mandat consecutiv la guvernare. Agenția explică și procedura constituțională care urmează, precizând că șefa statului va purta consultări cu fracțiunile parlamentare înainte de desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
Totodată, Reuters amintește că Munteanu, în vârstă de 62 de ani, a fost numit în funcție după alegerile parlamentare din septembrie 2025, în care PAS „a învins categoric un partid cu orientare prorusă” și a primit un nou mandat pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova. Agenția mai notează că fostul premier a lucrat timp de aproximativ 20 de ani în afara țării, inclusiv la Banca Mondială, și citează declarația acestuia: „Voi continua să îmi servesc țara din orice poziție pe care o voi ocupa”.
Reuters oferă și contextul geopolitic al Republicii Moldova, descriind-o drept o țară situată între Ucraina și România, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, în care competiția politică s-a desfășurat, de-a lungul deceniilor, între forțele proeuropene și cele favorabile unei apropieri de Moscova.
O abordare apropiată, dar concentrată mai mult asupra implicațiilor instituționale, este prezentată de Associated Press (AP).
Agenția scrie că premierul „și-a anunțat vineri demisia, într-o mișcare-surpriză care declanșează automat demisia Guvernului”. AP notează că Munteanu „nu a oferit un motiv clar pentru plecarea sa”, subliniind că aceasta survine „la mai puțin de un an după ce a fost învestit în fruntea Guvernului prooccidental al țării candidate la Uniunea Europeană, în urma unor alegeri tensionate, considerate pe scară largă ca o alegere între Est și Vest”.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, după demisia prim-ministrului, Guvernul rămâne în exercițiu cu atribuții limitate până la învestirea unui nou cabinet, mai punctează AP.
Agenția de presă Anadolu din Turcia titrează că „premierul Moldovei demisionează, iar Guvernul se prăbușește în urma unui scandal”, făcând trimitere directă la cazul Moldatsa.
Jurnaliștii de aici îl citează pe Munteanu spunând că nu mai poate continua în funcție „fără a-și compromite principiile” și amintește că, potrivit Constituției, demisia acestuia „duce automat la căderea întregului guvern”.
Anadolu pune accentul pe contextul intern, afirmând că plecarea premierului survine la câteva zile după ce controversa privind Moldatsa a provocat o criză politică și a determinat-o pe președinta Maia Sandu să promită o „curățare generală” în instituțiile publice.
Totodată, agenția amintește că Republica Moldova, „fostă republică sovietică”, este candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
În aceeași cheie relatează și presa din România, care leagă demisia lui Munteanu de „scandalul Moldatsa”, care vizează nereguli în procesul de numire în funcții și suspiciuni privind administrarea companiei de stat.
Redacțiile de peste Prut, inclusiv Digi24, fac trimitere la investigațiile jurnalistice care indică posibile conflicte de interese și numiri controversate în instituții publice.
Un ton mai rezervat adoptă RFI, care pune accent pe caracterul neașteptat al demisiei, descriind-o drept „o decizie-surpriză intervenită după doar opt luni la putere”.
Publicația îl citează pe Alexandru Munteanu, care afirmă că nu-și mai poate exercita mandatul „în conformitate cu principiile și convingerile mele”, fără a avansa alte explicații privind motivele retragerii sale.
Presa ucraineană, inclusiv Ukrainska Pravda, asociază demisia cu posibilele scandaluri de corupție care au marcat agenda publică în ultimele zile.
Publicația face referire la acuzațiile privind diplome false și numiri controversate în cadrul Moldatsa, amintind, totodată, și de cel mai recent scandal de la Chișinău: pe 2 iulie, secretara de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a fost reținută, fiind suspectată de luare de mită.
În schimb, presa rusă pune accent pe eventualele tensiuni politice din interiorul puterii.
RIA Novosti scrie că „observatorii văd o legătură cu un posibil conflict între premier și președinta Maia Sandu în privința numirilor guvernamentale”.
Totodată, agenția citează reprezentanți ai opoziției de la Chișinău, care au cerut recent demisia de urgență a Guvernului și organizarea unor „alegeri parlamentare anticipate”.
Precizăm că prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat în dimineața zilei de vineri, 3 iulie, demisia, la opt luni după ce a fost învestit în funcție de către Parlament.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, oficialul a precizat că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are, însă a subliniat că va continua să servească țara „din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi”.
Președinta Maia Sandu va demara, săptămâna viitoare, consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a desemna un candidat la funcția de premier.
