Averea netă mediană a persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani variază semnificativ, situându-se la 24.600 de euro în zona euro. Un expert indică sprijinul familial și deținerea unei locuințe drept factori care explică diferențele dintre țări, transmite Euronews.
Tinerii europeni se confruntă cu o realitate financiară dificilă. Chiriile ridicate, locuințele scumpe și costul tot mai mare al vieții fac mai dificil pentru multe persoane sub 35 de ani să economisească, să investească sau să își cumpere prima locuință.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
În unele țări, salariile mai mari, locuințele accesibile sau sprijinul familiei îi ajută pe tineri să acumuleze avere mai devreme. În altele, oportunitățile limitate de angajare și costurile ridicate ale locuințelor îi lasă pe mulți doar cu economii modeste. Așadar…
Unde se află cei mai bogați tineri din Europa
Averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, potrivit Household Finance and Consumption Survey (HFCS) al Băncii Centrale Europene, publicat la jumătatea anului 2026. Aceasta reprezintă doar 18% din averea netă mediană totală, care este de 140.100 euro.
Averea netă mediană variază de la 5.700 de euro în Finlanda la 257.500 de euro în Malta, în rândul celor 22 de țări europene pentru care sunt disponibile date.
„În cazul tinerilor adulți, diferențele de avere sunt deosebit de relevante, deoarece persoanele cu vârste între 16 și 34 de ani nu au avut, de regulă, suficient timp pentru a acumula active importante din propriile venituri obținute din muncă”, a spus pentru Euronews Business profesorul Fabian Pfeffer, de la LMU München și director fondator al Munich International Stone Center for Inequality Research.
„Așadar, atunci când observăm averi considerabile în rândul tinerilor, ar trebui să fim precauți înainte de a le interpreta exclusiv ca rezultat al disciplinei individuale de economisire”, spune el.
Cu excepția Maltei, care reprezintă un caz aparte, averea netă a persoanelor între 16 și 34 de ani depășește pragul de 100.000 de euro doar în Luxemburg (135.000 de euro). Belgia ocupă locul al treilea, foarte aproape de acest nivel, cu aproximativ 97.200 de euro.
Averi ridicate în ciuda veniturilor mici
Croația urmează cu o avere netă mediană de 82.000 de euro. Nivelul este surprinzător de ridicat, având în vedere poziția țării în clasamentele privind câștigurile nete anuale. Potrivit Eurostat, câștigul net anual al unei persoane singure, fără copii, era de 17.256 de euro în Croația în 2025.
Această valoare reflectă media națională și nu doar categoria de vârstă 16-34 de ani.
Averea netă mediană a persoanelor între 16 și 34 de ani este ridicată și în Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro), deși câștigurile nete anuale din aceste țări sunt mult sub media Uniunii Europene.
Tinerii italieni sunt de trei ori mai bogați decât cei germani
Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, averea netă mediană a persoanelor între 16 și 34 de ani este cea mai ridicată în Italia, unde ajunge la 53.500 de euro. Valoarea este semnificativ mai mare decât în Franța (27.700 de euro) și Spania (23.700 de euro).
Persoanele sub 35 de ani din Germania dețin cea mai mică avere netă dintre cele patru mari economii, de doar 17.600 de euro. Asta înseamnă că tinerii italieni dețin o avere de trei ori mai mare decât cei din Germania.
Finlanda și Grecia, la coada clasamentului
Grecia (9.900 de euro) urmează Finlandei (5.700 de euro) la capătul clasamentului. Austria (13.400 de euro) și Letonia (16.900 de euro) se situează, de asemenea, sub Germania (17.600 de euro), care ocupă a cincea poziție de la coadă.
Averea netă mediană a persoanelor între 16 și 34 de ani este de 23.900 de euro în Irlanda, 36.200 de euro în Portugalia, 36.300 de euro în Ungaria și 40.900 de euro în Olanda.
Familia și instituțiile explică diferențele
Fabian Pfeffer subliniază că averea acumulată la începutul vieții spune mai puțin despre ceea ce au câștigat deja tinerii și mai mult despre structurile din jurul lor. Acestea includ accesul la locuințe, creditele ipotecare, sprijinul familiei, donațiile, moștenirile și nivelul datoriilor.
„La această vârstă, o avere privată ridicată nu reprezintă doar o poveste despre realizări individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a spus acesta.
Fabian Pfeffer a remarcat că deținerea unei locuințe la o vârstă fragedă reprezintă adesea momentul în care tinerii adulți trec de la simple economii la statutul de persoane cu avere semnificativă. Totuși, accesul pe piața imobiliară necesită, de regulă, mai mult decât disciplină și o bună planificare financiară.
„Este nevoie de acces la credit, de venituri stabile, de prețuri accesibile și, foarte adesea, de părinți care pot contribui la avansul pentru o locuință sau pot transfera direct o proprietate. Aici averea familiei devine un mecanism discret, dar puternic, de diferențiere”, a explicat el.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Transferurile de avere produc inegalitățile mult mai devreme
Pfeffer subliniază că, la vârste tinere, averea substanțială este foarte des legată de resursele părinților. Desigur, tinerii adulți pot și chiar economisesc din propriile venituri. Însă există limite privind câtă avere poate fi acumulată în mod realist până la vârsta de 30 de ani doar din salarii, mai ales pe piețele imobiliare scumpe.
El afirmă că transferurile de avere le permit unor tineri să înceapă viața de adult cu un avantaj considerabil: uneori cu avansul pentru un credit ipotecar, alteori cu un apartament moștenit sau pur și simplu cu siguranța că familia îi poate sprijini dacă este nevoie.
„Asta înseamnă că inegalitatea averii nu se produce doar în momentul moștenirii, târziu în viață. Ea se produce mult mai devreme, atunci când tinerii pleacă de acasă, studiază, încep să lucreze, își întemeiază o familie sau încearcă să își cumpere o locuință”, a spus acesta.
