Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Savițchi c. Republica Moldova (cererea nr. 32326/20), care vizează presupusa privare de libertate a jurnalistei de investigație Julieta Savițchi de către angajații unei companii private de pază, în timp ce filma, de pe un drum public, locuința fostului deputat Constantin Țuțu. Cererea a fost depusă la CEDO în iulie 2020 și comunicată Guvernului la 22 iunie 2026.
Potrivit Asociației Promo-LEX, care o reprezintă pe jurnalistă în fața Curții, incidentul a avut loc în aprilie 2018, când Julieta Savițchi documenta bunurile politicianului. Reclamanta susține că a fost împiedicată să părăsească zona timp de aproximativ 40 de minute de angajați ai unei companii private de pază, care i-ar fi cerut să predea imaginile filmate și ar fi amenințat-o cu arma. Ulterior, aceasta a avut nevoie de asistență medicală, potrivit telegraph.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
După incident a fost pornită o urmărire penală, însă procurorii au clasat dosarul, apreciind că nu există elementele unei infracțiuni. Soluția a fost menținută de instanțele naționale.
În fața CEDO, Julieta Savițchi invocă încălcarea dreptului la libertate și siguranță, a libertății de exprimare și a dreptului la un remediu efectiv. Curtea a adresat Guvernului patru întrebări privind obligația statului de a investiga cazul, protejarea libertății de circulație și a libertății de exprimare a jurnalistei, precum și existența unui remediu efectiv.
Curtea a adresat părților patru întrebări. Prima privește obligația pozitivă a statului de a garanta dreptul la libertate: a încălcat ancheta autorităților moldovenești Articolul 5 din Convenție? A doua se referă la libertatea de circulație a reclamantei și la obligația statului de a o proteja, potrivit Articolului 2 din Protocolul nr. 4. A treia vizează o posibilă ingerință în libertatea de exprimare a jurnalistei și măsura în care statul și-a îndeplinit obligația de a investiga faptele denunțate. Ultima întrebare este dacă reclamanta a avut la dispoziție un remediu efectiv, în sensul Articolului 13. Printre precedentele invocate de Curte se numără hotărârile Özgür Gündem c. Turciei și Dink c. Turciei, referitoare la protecția jurnaliștilor, precum și hotărârea Promo-LEX și alții c. Republica Moldova din 2015.
„Oameni înarmați au blocat o jurnalistă pe un drum public și i-au cerut înregistrările, iar statul a decis că nu există nicio faptă penală. Ancheta s-a închis fără audierea martorilor care au văzut totul. Nimeni nu a răspuns la întrebarea de bază: în ce temei poate o companie privată de pază să rețină o persoană care își face meseria într-un spațiu public? Această întrebare a ajuns acum la CtEDO. Dacă intimidarea jurnaliștilor rămâne fără consecințe, efectul de descurajare atinge întreaga presă. Guvernul va trebui să ofere explicațiile pe care Julieta Savițchi le așteaptă din 2018”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Guvernul urmează să prezinte Curții observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei, iar reclamanta va avea posibilitatea să răspundă. Promo-LEX va informa opinia publică despre evoluția dosarului.
