În zilele foarte călduroase cresc nivelurile de agresivitate, numărul incidentelor de furie în trafic, al actelor de violență și chiar al prezentărilor la camerele de gardă pentru probleme de sănătate mintală, arată studiile.
„Temperaturile ridicate declanșează o serie de efecte în lanț asupra organismului”, spune dr. Craig Sawchuk, psiholog la Mayo Clinic din Rochester pentru The Guardian.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Atunci când este foarte cald, corpul intră într-un fel de „mod de suprasolicitare”, muncind intens pentru a-și regla temperatura internă și a o menține într-un interval sigur – în general între 36,1 și 37,2 grade.
Unul dintre primele lucruri care se întâmplă este că sistemul vascular (vasele de sânge și cele limfatice, precum arterele și venele) se dilată pentru a permite sângelui să circule mai rapid prin organism, explică Sawchuk. Astfel, mai mult sânge ajunge aproape de suprafața pielii, reducând izolația și permițând căldurii din interiorul corpului să se disipeze. (Când este frig se întâmplă exact invers: vasele se contractă, iar sângele rămâne mai departe de piele, păstrând căldura în organism.)
Deshidratarea, o mare problemă
Dilatarea vaselor de sânge declanșează și transpirația. Deși aceasta ajută la răcirea corpului, transpirația excesivă poate duce la deshidratare, avertizează Sawchuk. Deshidratarea poate provoca crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări emoționale.
Totuși, nu toată lumea resimte căldura în același mod. De asemenea, nu există o definiție universală a ceea ce înseamnă „foarte cald”. În general, atunci când temperaturile ajung la aproximativ 30–35°C, căldura începe să pună o presiune suplimentară asupra organismului.
Unele persoane sunt mult mai sensibile din cauza modului în care organismul lor reglează temperatura sau în funcție de mediul în care au crescut. În schimb, cei care au trăit în zone cu climă caldă sunt, de regulă, mai bine adaptați și suportă mai ușor temperaturile ridicate.
Persoanele vârstnice și copiii mici au mai multe dificultăți în reglarea temperaturii corporale, spune Albers. În plus, anumite medicamente – inclusiv antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiune arterială – pot îngreuna procesul natural de răcire al organismului.
„Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate și cei care lucrează sau fac exerciții fizice în aer liber sunt, de asemenea, expuși unui risc mai mare”, adaugă medicul.
Unele trăsături de personalitate, precum neuroticismul, par să crească probabilitatea unor reacții emoționale mai intense la temperaturile ridicate, afirmă dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Washington State University.
Mai morocănoși de la căldură
„Disconfortul este, cu siguranță, o parte importantă a explicației”, spune Meidenbauer. Este greu să fii bine dispus când te simți ca o masă fierbinte și udă de transpirație. Acest disconfort este neplăcut în sine, dar influențează și modul în care reacționăm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, deoarece răspunsul organismului la căldură – ritm cardiac crescut, transpirație și respirație accelerată – seamănă foarte mult cu reacțiile produse de stresul emoțional.
De exemplu, dacă simți că îți crește pulsul și cineva spune ceva enervant, ai putea interpreta bătăile accelerate ale inimii ca pe un semn de iritare sau furie, în loc să înțelegi că organismul încearcă pur și simplu să facă față căldurii.
„Dacă organismul tău nu ar depune acest efort și ritmul cardiac ar fi mai scăzut în aceeași situație, probabil doar ai da ochii peste cap și ai considera că persoana respectivă este nepoliticoasă, fără să simți aceeași iritabilitate”, explică ea.
Căldura poate afecta și calitatea somnului, ceea ce reduce și mai mult capacitatea noastră de a tolera stresul și frustrările, adaugă Sawchuk.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Recomandări pentru adaptarea la caniculă
„Cheia este să fim proactivi și conștienți de ceea ce ni se întâmplă”, spune Meidenbauer. Fiți atenți la modul în care reacționați la căldură și urmăriți prognoza meteo.
Alte recomandări includ:
- Evitați cele mai fierbinți ore ale zilei. De regulă, acestea sunt între orele 10:00 și 18:00, așa că specialiștii recomandă programarea activităților în aer liber în afara acestui interval. Sawchuk sugerează să vă treziți mai devreme și să rezolvați treburile dimineața, când este mai răcoare.
- „Resetați” sistemul nervos. „Dacă observați că deveniți anxioși sau iritabili din cauza căldurii, încercați să intrați într-o încăpere cu aer condiționat, să stați câteva minute într-o cameră întunecată sau să vă stropiți fața cu apă rece. Dacă nu aveți aer condiționat acasă, ea recomandă să mergeți în spații publice răcoroase, precum centre comerciale, biblioteci, cinematografe sau centre speciale de răcorire.
- Purtați un kit pentru răcorire. Fie în geantă, fie în mașină.Medicul recomandă să aveți la îndemână o sticlă reutilizabilă cu apă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, cremă cu protecție solară și plicuri cu electroliți.
- Aveți grijă de cei din jur. Dacă sunteți împreună cu copii mici, persoane în vârstă sau alte persoane care își reglează mai greu temperatura corporală, urmăriți cum se simt. Dacă observați simptome precum amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau confuzie, mutați-i cât mai repede într-un loc răcoros.
