Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului R. Moldova cauza Savițchi c. R. Moldova. Dosarul privește privarea de libertate a jurnalistei de investigație Julieta Savițchi de către angajații unei companii private de pază, în timp ce filma, de pe un drum public, casa unui politician.
Cererea a fost depusă la Curte la 27 iulie 2020, a fost comunicată Guvernului R. Moldova. Reclamanta este reprezentată de avocatul Vadim Vieru, din cadrul Asociației Promo-LEX, potrivit zdg.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În aprilie 2018, jurnalista investiga bunurile politicianului C.T. (Constantin Țuțu), inclusiv o casă situată într-o suburbie a Chișinăului. La 19 aprilie 2018, ea s-a deplasat în zonă împreună cu soțul ei. Potrivit reclamantei, acolo se aflau mai multe vile luxoase, pe care a început să le fotografieze și să le filmeze din mașină, pentru a stabili ulterior care dintre ele aparține politicianului. Un agent de pază înarmat i-a cerut să plece, pe motiv că drumul ar fi proprietate privată. Jurnalista a refuzat și a explicat că drumul este public. Agentul a încercat să îi ia camera și a amenințat cu arma pentru a opri filmarea. Când soții au încercat să plece, li s-a transmis că pot ieși din zonă doar dacă predau înregistrările.
La scurt timp au sosit și alți angajați ai companiei de pază B. Ei erau mascați, purtau căști și veste antiglonț și aveau asupra lor bastoane de cauciuc și arme automate. Aceștia i-au spus jurnalistei că nu poate pleca fără să predea înregistrările, deoarece ar fi filmat „obiective secrete”. Julieta Savițchi a rămas blocată în mașină aproximativ 40 de minute. În acest interval a sunat la poliție și a alertat presa. La fața locului au ajuns jurnaliști de la două posturi de televiziune, alături de unul dintre candidații la funcția de primar. Reclamanta a suferit un atac de panică și a avut nevoie de asistență medicală de urgență. În zonă au apărut mai multe mașini cu însemnele unui club de lupte asociat politicianului, iar persoane în ținută sportivă au insultat-o și au amenințat-o pe jurnalistă, în prezența poliției și a presei. Ea a putut pleca abia după intervenția poliției.
Jurnalista a depus o plângere, iar la 3 mai 2018 a fost pornită o urmărire penală privind acțiunile companiei de pază. Procurorul a închis dosarul la 21 august 2018, concluzionând că nu există elementele unei infracțiuni. Potrivit procurorului, jurnalista ar fi pătruns pe o proprietate privată, iar angajații companiei au acționat legal. Judecătorul de instrucție a respins contestația reclamantei la 10 aprilie 2019, iar Curtea de Apel Chișinău a menținut definitiv această soluție la 22 octombrie 2019. În căile de atac, jurnalista a arătat că ancheta nu a audiat martorii prezenți la incident și nu a stabilit temeiul în baza căruia o jurnalistă aflată pe un drum public, fără nicio încălcare din partea ei, a putut fi reținută de o structură privată.
În fața CtEDO, reclamanta invocă Articolul 5 (dreptul la libertate și la siguranță) și Articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ea susține că autoritățile nu au investigat efectiv privarea sa de libertate și că incidentul a intimidat-o și a descurajat-o să își continue activitatea jurnalistică. Reclamanta se plânge și în temeiul Articolului 13, care garantează dreptul la un remediu efectiv.
Potrivit avocatului Vadim Vieru, CtEDO a adresat părților patru întrebări. Prima privește obligația pozitivă a statului de a garanta dreptul la libertate: a încălcat ancheta autorităților moldovenești art. 5 din Convenție? A doua se referă la libertatea de circulație a reclamantei și la obligația statului de a o proteja, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 4. A treia vizează o posibilă ingerință în libertatea de exprimare a jurnalistei și măsura în care statul și-a îndeplinit obligația de a investiga faptele denunțate. Ultima întrebare este dacă reclamanta a avut la dispoziție un remediu efectiv, în sensul art. 13. Printre precedentele invocate de Curte se numără hotărârile Özgür Gündem c. Turciei și Dink c. Turciei, referitoare la protecția jurnaliștilor, precum și hotărârea Promo-LEX și alții c. R. Moldova din 2015.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
„Oameni înarmați au blocat o jurnalistă pe un drum public și i-au cerut înregistrările, iar statul a decis că nu există nicio faptă penală. Ancheta s-a închis fără audierea martorilor care au văzut totul. Nimeni nu a răspuns la întrebarea de bază: în ce temei poate o companie privată de pază să rețină o persoană care își face meseria într-un spațiu public? Această întrebare a ajuns acum la CtEDO. Dacă intimidarea jurnaliștilor rămâne fără consecințe, efectul de descurajare atinge întreaga presă. Guvernul va trebui să ofere explicațiile pe care Julieta Savițchi le așteaptă din 2018”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX.
Guvernul urmează să prezinte Curții observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei, iar reclamanta va avea posibilitatea să răspundă.
