În decurs de nouă zile, Ucraina a lovit 116 nave rusești, blocând traficul prin strâmtoarea Kerci, spulberând mitul lui Putin despre o „mare interioară” și obligând Moscova să caute rute alternative de transport, mult mai costisitoare.
Campania tot mai amplă a Ucrainei cu drone maritime a lovit, în noaptea de marți spre miercuri, alte 11 nave rusești în Marea Azov, semnalând un efort mai amplu de paralizare a logisticii maritime a Moscovei, de limitare a aprovizionării militare către Crimeea ocupată și de perturbare a exporturilor rusești de petrol, scrie Kiev Post.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Robert Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, cunoscut sub indicativul „Madyar”, a declarat că printre țintele recente s-au numărat cinci petroliere, cinci cargouri și un remorcher.
Potrivit lui Brovdi, forțele ucrainene au vizat 116 nave în decursul a nouă zile de operațiuni.
Obiectivul nu este neapărat scufundarea fiecărei nave. Scoaterea lor din funcțiune, obligarea acestora să intre în reparații și transformarea rutei într-una prea periculoasă pentru echipaje, companiile de asigurări și operatorii maritimi ar putea fi suficiente pentru a îngheța rețeaua de transport maritim a Rusiei.
Demontarea mitului „mării interioare” a Rusiei
Campania contestă direct una dintre principalele afirmații ale lui Vladimir Putin după ocuparea sudului Ucrainei: aceea că Marea Azov a devenit, în esență, o „mare interioară” rusească, asupra căreia Moscova deține control deplin.
Rusia a prezentat controlul asupra acestei căi navigabile drept un câștig geopolitic permanent. Moscova a ocupat porturile ucrainene, a restricționat navigația internațională și a folosit marea pentru transportul combustibilului, încărcăturilor militare, cerealelor și altor mărfuri, cu puține temeri privind eventuale interferențe.
Această presupunere începe acum să se destrame.
„Marea Azov a fost al doilea mare trofeu al Rusiei după Crimeea”, a remarcat jurnalistul și bloggerul militar ucrainean Dmîtro Karpenko, cunoscut online sub numele de Apostol, susținând că Forțele de Apărare ale Ucrainei distrug sistematic iluzia Kremlinului privind controlul total asupra acestei mări.
Traficul se prăbușește în apropierea strâmtorii Kerci
Efectele devin tot mai vizibile în tiparele de navigație din regiune. Imagini satelitare analizate de Reuters arătau, la începutul lunii iunie, peste 40 de nave aflate în așteptare în apropierea strâmtorii Kerci. După intensificarea atacurilor ucrainene, doar câteva au mai rămas vizibile.
Strâmtoarea Kerci reprezintă singura ieșire maritimă a Mării Azov către Marea Neagră.
La nord-est, canalul navigabil Don–Azov leagă marea de fluviul Don și de rețeaua de căi navigabile interioare a Rusiei. Împreună, aceste două puncte înguste de trecere formează structura de bază a rutei: navele intră prin Don, traversează Marea Azov și ies prin strâmtoarea Kerci.
Dacă este perturbat unul dintre aceste puncte de trecere, traficul maritim încetinește. Dacă sunt afectate ambele, întregul sistem începe să se blocheze.
Potrivit unor surse din industria transportului maritim și a cerealelor, Rusia a suspendat circulația prin canalul Don–Azov după loviturile ucrainene. De asemenea, tranzitul prin strâmtoarea Kerci a fost sever restricționat.
Pentru un stat care pretindea că deține control incontestabil asupra regiunii, închiderea propriilor căi navigabile echivalează cu recunoașterea faptului că nu mai poate garanta siguranța navigației.
Întreruperea rutelor de aprovizionare cu combustibil către Crimeea
Campania vizează și una dintre cele mai importante rețele logistice militare ale Rusiei.
Crimeea ocupată rămâne un important centru logistic pentru forțele ruse care operează în regiunile Zaporojie și Herson. Combustibilul, muniția și echipamentele sunt transportate prin peninsulă pe cale rutieră, feroviară și maritimă.
Scopul campaniei este limitarea livrărilor de combustibil către forțele ruse și către Crimeea ocupată, în timp ce rutele terestre alternative rămân vulnerabile la atacurile ucrainene.
Presiunea continuă asupra strâmtorii Kerci și asupra rutelor maritime contribuie la izolarea și mai accentuată a peninsulei.
Aplicarea fizică a „sancțiunilor cu rază lungă de acțiune”
Campania din Marea Azov depășește obiectivele logistice imediate de pe câmpul de luptă.
Rusia se bazează pe o rețea extinsă de petroliere, intermediari, companii-paravan, nave reînmatriculate și structuri opace de proprietate pentru a continua exporturile de petrol, ocolind sancțiunile occidentale și plafonarea prețurilor.
Petrolierele maritime asociate așa-numitei „flote din umbră” nu pot, în general, naviga în apele puțin adânci ale Mării Azov.
Prin urmare, petroliere mai mici transportă mai întâi produsele petroliere din porturile rusești interioare și din Marea Azov către puncte de transbordare din apele mai adânci ale Mării Negre.
Ucraina atacă acum această primă verigă a lanțului. Dacă petrolierele mici nu își pot livra încărcătura, flota din umbră nu mai are ce exporta.
Strategia funcționează ca o formă de aplicare fizică a sancțiunilor. Guvernele occidentale pot include nave, companii și porturi pe liste de sancțiuni. Dronele ucrainene pot transforma însăși ruta de transport într-una inutilizabilă.
Președintele Volodimir Zelenski a descris anterior atacurile asupra infrastructurii petroliere și de transport a Rusiei drept „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” – presiune militară menită să reducă veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea invaziei.
Spatele frontului rusesc dispare
Campania din Marea Azov reflectă o transformare mai amplă a războiului.
În trecut, Rusia considera că rafinăriile, porturile, căile navigabile și infrastructura militară aflate în spatele frontului sunt relativ sigure.
În prezent, loviturile ucrainene ajung la depozite de combustibil, rafinării, căi ferate, porturi și obiective militare aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului.
Moscova continuă să susțină că deține unele dintre cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană din lume. Cu toate acestea, autoritățile ruse raportează din ce în ce mai des petroliere avariate, depozite de combustibil în flăcări, porturi afectate și rute de transport suspendate.
Contrastul cu propaganda Kremlinului este evident.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
O țară care și-a construit economia în jurul veniturilor din petrol se confruntă acum cu penurii de combustibil și cu atacuri asupra infrastructurii sale petroliere.
Un stat care se prezenta drept o mare putere maritimă restricționează navigația pe căile navigabile despre care susținea că le controlează.
Iar un Kremlin care insistă că sancțiunile nu au făcut decât să întărească economia Rusiei caută acum cu disperare noi rute pentru a-și menține veniturile din petrol și pentru a-și susține liniile logistice militare.
