Concediile de odihnă ar putea fi amânate până la trei ani, statele de personal nu vor mai fi obligatorii, iar angajatorii vor avea mai multă flexibilitate în organizarea raporturilor de muncă. Acestea sunt câteva dintre modificările propuse într-un proiect de lege privind eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat și optimizarea sistemului de acte permisive, care urmează să fie examinat de Guvern.
Astfel, se propune excluderea din Codul muncii a obligativității aprobării statelor de personal, iar acest document să fie unul obțional, așa încât angajatorii să nu fie obligați, dar să dispună de dreptul de a elabora state de personal la nivel de unitate, potrivit bizlaw.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
De asemenea, se propune completarea cu noi obligații pentru salariat: să manifeste o atitudine de fidelitate față de angajator și să declare potențiale conflicte de interese.
În același timp, are loc o delimitarea mai clară a cazurilor, condițiilor și categoriilor de informații în care angajatorul are obligația de a informa și consulta salariații și/sau reprezentanții acestora, astfel încât această obligație să fie aplicată proporțional, în funcție de natura măsurii și de mărimea unității.
Prin proiect se mai propune ca întreprinderile micro și mici timp de 36 de luni de la data înregistrării de stat, să poată încheia cu toți salariații contracte individuale de muncă pe durată determinată, fără careva restricții. Autorii inițiativei susțin că aceasta va permite angajatorilor să valorifice mai bine forța de muncă.
Documentul mai propune posibilitatea stabilirii perioadei de probă pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani.
O altă noutate vizează acordarea posibilității angajatorului de a modifica unilateral contractul individual de muncă în cazul când modificarea acestuia se bazează pe modificarea legislației și nu influențează drepturile și garanțiile salariatului (Ex. modificarea denumirilor de funcții în CORM, creșterea salariului minim sau chiar creșterea salariilor în cadrul unității). Aceasta ar exclude din birocrație și formalitatea de a colecta semnături în acordurile suplimentare la contractele individuale de muncă.
De asemenea, se propune acordarea dreptului angajatorului de a solicita repararea prejudiciului material în caz de nerespectare a termenului de notificare la demisie din partea salariatului.
Autorii documentului cer modificarea termenului de prezentare a opiniei consultative de către organele sindicale, în caz de concediere a unor salariați, de la 10 zile la 5 zile. Aceștia spun că termenul de 5 zile lucrătoare este suficient pentru organele sindicale de a prezenta opinia consultativă referitor la concedierea unor salariați. Termenul de 5 zile este oferit și salariatului, în cazul aplicării sancțiunii disciplinare, la art. 208 alin. (1) din Codul muncii, pentru a depune explicație în formă scrisă privind fapta comisă.
Proiectul mai prevede excluderea obligației de a reduce durata muncii de noapte cu o oră. Astfel se propune o redacție nouă la art. 103 alin. (3) din Codul muncii care va permite salariaților cărora le este stabilită durata redusă a timpului de muncă, salariaților angajați special pentru munca de noapte, precum și în cazurile în care reducerea timpului de muncă nu este posibilă din cauza specificului activității sau al muncii, care impune prezența permanentă a salariaților la locul de muncă ori din cauza condițiilor tehnice și de producție, în special la unitățile cu flux continuu și în cazul muncii în schimburi să nu le fie redus timpul de muncă de noapte.
Modificările vizează și acordarea posibilității prestării muncii suplimentare de către salariat în limita a 416 ore pe an. Totodată se propune flexibilizarea compensării muncii suplimentare cu timp liber. În prezent, Codul muncii permite compensarea orelor muncite suplimentar doar în termen de 30 de zile după prestarea muncii. Se propune ca compensarea muncii suplimentare să fie posibilă atât înainte de prestarea muncii, cât și după, în termen de 12 luni.
Salariații care lucrează cel mult șase ore pe zi ar putea activa fără pauză de masă, iar durata minimă a repausului săptămânal ar urma să fie redusă de la 42 la 35 de ore.
În materie de concedii, proiectul propune ajustarea termenului maxim de amânare a concediului de la 2 ani la 3 ani, conform termenului general de prescripție. Totodată, se dorește excluderea obligației angajatorului ca la finele fiecărui an calendaristic, să informeze salariatul, în formă scrisă pe suport de hârtie sau în formă electronică, despre numărul zilelor de concediu de odihnă anual acumulate/nefolosite, termenul de expirare a acestora.
Printre alte modificări se numără:
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
- Concretizarea modului de acordare a concediului suplimentar pentru părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi).
- Diminuarea obligației angajatorilor întreprinderilor mijlocii prin revizuirea obligației de a informa periodic, salariații și/sau reprezentanții lor cu privire la diferența de gen de salarizare pe categorie de salariați și de funcții.
- Anularea obligației angajatorului de a informa salariatul despre mărimea salariului, forma retribuţiei, modul de calculare a salariului, periodicitatea şi locul de plată, reţinerile, alte condiţii referitor la salariu şi modificările acestora la fiecare plată a salariului (eliminarea ”fluturașilor de salariu”). Modificarea propusă va obliga angajatorul de a prezenta salariatului, doar la solicitare, informația privind mărimea salariului, părțile componente ale salariului, mărimea și temeiul reținerilor.
- Extinderea termenului de achitare a salariului și calculelor finale la încetarea raporturilor de muncă până la 5 zile lucrătoare.
- Obligarea salariaților concediați prin reducere de a prezenta angajatorului, extrasul din contul personal de asigurări sociale pentru a demonstra neangajarea acestuia, pentru primirea indemnizației de eliberare.
- Se propune acordarea de zi liberă pentru salariații care au activat în organele electorale doar ziua imediat următoare.
- Concretizarea modalității de întocmire a procesului verbal în cazul în care salariatul refuză de a depune explicații la aplicarea sancțiunilor disciplinare. Astfel, propunem ca procesul-verbal să fie semnat de un martor din rândul salariaților.
- Extinderea termenului în care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară. Se propune extinderea termenului de la o lună la 2 luni și de la 6 luni până la 12 luni.
- Acordarea dreptului angajatorului de a decide dacă va aplica sau nu, stimulări prevăzute la art. 203 din Codul muncii, în interiorul termenului de validitate a sancțiunii disciplinare, salariatului sancționat.
- Acordarea angajatorului dreptul de a încheia contract de ucenicie cu persoana care nu are o calificare doar pe domeniul respectiv. Modificarea propusă va permite salariatului să se recalifice într-o altă profesie prin încheierea unui contract de ucenicie.
- Acordarea posibilității salariaților să beneficieze de concediu de odihnă anual la locul de muncă prin cumul concomitent sau în perioade diferite cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază. Astfel, la solicitarea salariatului, angajatorul va acorda concediu de odihnă anual concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază.
