Comisia Europeană relansează Pilonul european al drepturilor sociale, la nouă ani de la proclamarea sa. În contextul dezvoltării inteligenței artificiale și al crizei puterii de cumpărare, Bruxelles-ul anunță măsuri privind ocuparea forței de muncă, formarea profesională și combaterea inegalităților. Mesajul este clar: politica socială reprezintă un avantaj economic, scrie Les Echos.
La nouă ani de la proclamarea sa, Pilonul european al drepturilor sociale – cadrul alcătuit din douăzeci de principii fundamentale menit să garanteze fiecărui cetățean al Uniunii Europene condiții de muncă echitabile, o protecție socială solidă și egalitatea de șanse – revine în centrul agendei de la Bruxelles.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Roxana Mînzatu, vicepreședintă a Comisiei Europene responsabilă pentru drepturile sociale, a prezentat miercuri viziunea, prioritățile și intențiile Bruxelles-ului în domeniul politicilor sociale, marcând o schimbare strategică asumată: investițiile în domeniul social nu reprezintă un lux pe care Europa și l-ar permite în detrimentul competitivității sale. Dimpotrivă, ele constituie condiția indispensabilă pentru prosperitatea sa economică pe termen lung.
Începând cu Summitul social de la Porto din 2021, liderii europeni și-au asumat trei obiective cuantificate pentru anul 2030: o rată de ocupare a forței de muncă de 78%, participarea a 60% dintre adulți la programe de formare și scoaterea din sărăcie a 15 milioane de persoane.
50 de milioane de persoane inactive: marea risipă europeană
La cinci ani distanță, doar primul obiectiv este pe cale să fie atins: rata de ocupare a ajuns la 76,1% în 2025. Celelalte două înregistrează însă întârzieri semnificative: participarea la formare profesională stagnează la 39,5%, iar doar 3,5 milioane de persoane au ieșit din sărăcie, față de ținta de 15 milioane.
„Progresele rămân inegale, iar disparitățile regionale persistă”, recunoaște sobru Comisia Europeană în documentul său de orientare politică.
Singurul motiv important de satisfacție este că, datorită directivei privind salariile minime adecvate, aflată în vigoare din 2022, rata sărăciei în rândul persoanelor care au un loc de muncă a scăzut de la 9,6% în 2016 la 8,3% în 2025.
Însă cifra care a marcat prezentarea Roxanei Mînzatu este cea a celor 50 de milioane de europeni aflați la vârsta activă care sunt în afara pieței muncii, dintre care 33 de milioane sunt femei.
Aceste persoane, care nu își caută activ un loc de muncă, nu apar în statisticile șomajului, însă reprezintă un „rezervor de talente nevalorificat” pe care Uniunea Europeană, confruntată cu un deficit sever de forță de muncă, nu își mai poate permite să îl ignore.
„Când spun că 33 de milioane sunt femei, vorbim, în general, despre mame, inclusiv despre mame singure”, a subliniat vicepreședinta Comisiei, indicând lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor drept unul dintre principalele obstacole structurale.
Răspunsul Comisiei constă în lansarea unei consultări cu partenerii sociali privind o inițiativă europeană de „activare” a acestor persoane, care să combine programe de formare, accesul la creșe și stimulente pentru angajatori în vederea adaptării locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap. Rezultatul acestei consultări – fie o lege, fie o recomandare, fie doar măsuri de sprijin – va fi cunoscut în toamnă.
De asemenea, pentru 2027 este anunțat un „Pact european pentru îngrijire”, destinat valorizării profesiilor din domeniul îngrijirii.
Inteligența artificială, o bombă cu ceas pentru piața muncii
Un alt șantier, probabil cel mai complex, îl reprezintă inteligența artificială.
Potrivit Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), 61% dintre lucrătorii europeni consideră că până în 2029 vor avea nevoie de competențe noi pentru a se adapta utilizării inteligenței artificiale, însă doar 15% au beneficiat până acum de o astfel de formare.
Comisia intenționează să creeze un grup de experți la nivel înalt care să evalueze impactul pe termen mediu și lung al inteligenței artificiale asupra pieței muncii și să reflecteze asupra garanțiilor necesare atunci când un angajat lucrează alături de un algoritm.
„Nu știm ce va însemna inteligența artificială pentru locurile de muncă de nivel de intrare sau pentru structura competențelor. Nu avem încă răspunsul”, a admis Roxana Mînzatu.
Planul Bruxelles-ului pentru accelerarea adoptării inteligenței artificiale în companiile europeneO lege privind calitatea locurilor de muncă este prevăzută pentru ultimul trimestru al anului 2026, după consultarea partenerilor sociali.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Este un semnal puternic adresat atât platformelor digitale, cât și companiilor care introduc inteligența artificială în procesele lor de resurse umane. Bruxelles-ul are în vedere, în special, dezvoltarea unor „activități de sprijin pentru adoptarea responsabilă a instrumentelor de management algoritmic”.
Inegalitățile: un șantier fără sfârșit
Un alt obiectiv major este combaterea inegalităților.
În 2025, cei mai bogați 10% dintre locuitorii zonei euro dețineau 57,3% din averea netă totală, în timp ce jumătatea cea mai săracă a populației deținea doar 5%, potrivit Băncii Centrale Europene.
Diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților se ridică încă la 23,9%.
În ceea ce privește egalitatea salarială, Comisia mizează pe directiva privind transparența remunerațiilor, care trebuia transpusă în legislațiile naționale până în iunie 2026.
„Aplicarea acesteia este absolut nenegociabilă”, a afirmat categoric Roxana Mînzatu. „Remunerație egală pentru muncă egală este un principiu central al modelului nostru social european.
”Este prevăzut și un sprijin specific pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le ajuta să pună în aplicare noile obligații.
Bruxelles-ul anunță, de asemenea, o strategie privind „dreptul de a rămâne”, menită să le permită locuitorilor din regiunile izolate sau defavorizate să nu fie obligați să aleagă între oportunitățile profesionale și păstrarea rădăcinilor lor.
Comisia Europeană poate adopta acte legislative, poate formula recomandări și poate finanța politici prin intermediul celor 94 de miliarde de euro alocate Fondului Social European Plus.
Punerea în practică a acestor politici revine însă statelor membre. Iar, după cum arată bilanțul obiectivelor asumate la Porto, rezultatele rămân profund inegale.
Prin marcarea, în 2027, a celei de-a zecea aniversări a Pilonului european al drepturilor sociale, Bruxelles-ul dorește să transforme acest moment într-un nou impuls pentru politica socială europeană. Rămâne însă de văzut dacă această ambiție va putea fi transpusă în rezultate concrete.
