„Întregul proces al reformei APL se desfășoară, în prezent, în afara legii”, este una dintre constatările semnalate de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) într-o scrisoare publică adresate mai multor autorități din R. Moldova, prin care atrage atenția că termenul de 31 iulie, invocat drept obligatoriu în procesul de amalgamare voluntară, este folosit pentru a exercita presiuni asupra autorităților locale.
Organizația a adresat o scrisoare mai multor autorități, printre care președinta Maia Sandu, premierului Vasile Tofan, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și procurorului general Alexandru Machidon sau șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață. În adresare, CALM menționează că proiectul conceptului de reformă nu este aprobat în modul prevăzut de lege, însă „continuă să fie aplicat în practică prin exercitarea de presiuni asupra autorităților publice locale”, potrivit zdg.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Data de 31 iulie 2026, invocată drept termen-limită pentru amalgamarea „voluntară”, nu are acoperire legală. Nu este adoptată și nu este prevăzută în niciun act normativ în vigoare — am menționat acest lucru în repetate rânduri, iar astăzi am primit confirmarea chiar din partea celor care o promovează: singurul „temei” invocat este un proiect de concept neadoptat oficial, fără nicio putere juridică”, se mai arată în scrisoare.
„Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică. Viitorul european al Republicii Moldova presupune respectarea Constituției, a legilor și a principiilor statului de drept”, se spune într-un comunicat al asociației”, conchid reprezentanții CALM.
Ce este „amalgamarea voluntară” și cum decurge procesul?
Amalgamarea voluntară reprezintă un proces în care localitățile pot să devină o singură unitate administrativ-teritorială (UAT). Cu alte cuvinte, mai multe sate, comune sau chiar orașe se pot uni pentru a avea, în rezultat, o singură primărie, un singur consiliu local, un singur buget și un singur primar. Localitățile și denumirile acestora rămân neschimbate.
Pentru a se amalgama, localitățile trebuie să întrunească mai multe condiții, în special ca, după finalizarea procesului, noua UAT să aibă o populație totală de minim 3000 de locuitori. Localitățile trebuie să aibă un teritoriu continuu, adică să fie învecinate, iar procesul de amalgamare trebuie să fie consultat cu localnicii.
Pe 11 iunie 2026, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, declara că „790 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară” din cele aproape 900 câte există în țară.
Totuși, până joi, 18 iunie, doar două UAT au finalizat procedura. Cele două grupuri distincte (clustere) de localități sunt: clusterul „Leova”, care include orașul Leova și satele Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși și clusterul „Fălești”, format din comuna Călinești și satele Chetriș și Hîncești.
Pentru a stimula procesul, Cancelaria de Stat, instituția responsabilă de implementarea reformei, a propus mai multe modificări la cadrul legal pentru a simplifica procedura de amalgamare voluntară. Modificările au fost promulgate pe 24 aprilie 2026.
Pentru a susține procesul de amalgamare voluntară, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2030, a fost instituit Fondul de amalgamare voluntară a localităților. Stimulentele financiare sunt împărțite în trei categorii: transferuri cu destinație specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară; transferuri pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate și transferuri pentru susținerea bugetelor UAT amalgamate pentru o perioadă de trei ani după finalizarea procesului.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Pentru a putea beneficia de stimulentele financiare, autoritățile au stabilit ziua de 31 iulie 2026 ca termen-limită pentru inițierea de către autoritățile locale a procedurii de amalgamare voluntară. „Vreau să reamintesc tuturor aleșilor locali, în special primarilor, că avem această perioadă pentru amalgamarea voluntară până la sfârșitul lunii iulie. (…) Acei aleși locali care din varii motive nu vor dori să meargă pe acest instrument de unire, în care se negociază, se discută și, foarte important, comunitățile vor beneficia de stimulente triplate de către Guvern, vor trece prin procesul de amalgamare normativă. Mă refer aici la primăriile care au un număr de locuitori mai mic de 3000 de cetățeni. În contextul amalgamării normative, acele localități nu vor beneficia de stimulente. De stimulente din partea Guvernului vor beneficia doar localitățile, primăriile care optează pentru amalgamarea voluntară”, a precizat recent secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
