Armata sudaneză a desfăşurat luni trupe în jurul cartierului său general din Khartoum, în faţa căruia s-au strâns mii de manifestanţi pentru a treia zi consecutiv pentru a cere demisia preşedintelui Omar el-Beshir, potrivit martorilor, relatează AFP, scrie Agerpres.
De la izbucnirea mişcării de contestare în Sudan pe 19 decembrie, armata nu s-a implicat în reprimarea manifestanţilor, condusă de puternicul serviciu de informaţii NISS şi de forţele de poliţie antitero.
Citește și : Pierre Moscovici este de părere că Marea Britanie nu va părăsi UE fără un acord pe 12 aprilie
Militarii au instalat luni baricade pe mai multe străzi în apropiere de cartierul general al armatei, pentru a împiedica vehiculele să se apropie, potrivit martorilor. Mai devreme în cursul dimineţii, vehicule care transportau membri ai NISS şi ai poliţiei au luat de asemenea poziţie în apropiere de sediul armatei, au indicat martorii.
Forţele de securitate ”au început apoi să tragă cu gaze lacrimogene asupra manifestanţilor”, a indicat un martor sub acoperirea anonimatului. Au fost auzite de asemenea tiruri de armă, dar originea lor nu au putut fi identificată.
”Forţele de securitate încearcă să-i disperseze pe protestatari prin forţă”, a indicat luni Alianţa pentru schimbare şi libertate într-un comunicat.
Mii de persoane – bărbaţi şi femei – participă de sâmbătă la cea mai mare adunare organizată de la debutul mişcării de contestare în decembrie 2018, unii dintre manifestanţi instalându-se în faţa complexului unde se află sediul armatei şi al Ministerului sudanez al Apărării, nu departe de reşedinţa preşedintelui ţării.
Într-un comunicat, organizatorii mişcării de contestare au făcut apel la locuitorii capitalei şi din împrejurimi să se alăture manifestanţilor după ce şi-au exprimat ”speranţa că armata ia poziţie pentru popor”.
În cursul precedentelor adunări, protestatarii au încercat de mai multe ori să se îndrepte către locurile simbolice ale puterii, precum palatul prezidenţial, dar ei au fost împiedicaţi deseori cu gaze lacrimogene trase de către forţele de securitate.
Citește și : Federica Mogherini face apel la încheierea unui armistițiu umanitar în Libia
Manifestaţiile, izbucnite pe 19 decembrie din cauza deciziei guvernului de a tripla preţul la pâine, într-un context economic dificil, s-au transformat rapid într-o mişcare de contestare împotriva lui Beshir, care conduce ţara de la lovitura de stat din 1989.
Acesta a refuzat să demisioneze şi se confruntă cu cea mai mare provocare de la sosirea sa la putere, estimează experţii. După ce a încercat să reprime mişcarea de contestare prin forţă, Beshir a introdus starea de urgenţă în toată ţara pe 22 februarie. Mobilizarea a scăzut net de atunci până sâmbăta trecută.
De la începutul mişcării de contestare, 32 de persoane au decedat, potrivit autorităţilor. Human Rights Watch (HRW) a evocat cifra de cel puţin 51 de morţi.
