Pe fondul unui nou val de aer polar care a cuprins regiunea balcanică, se înregistrează fluxuri mari de gaze prin Sistemul Național de Transport. Cresc din nou importurile, dar crește și tranzitul, astfel încât ruta bulgară este intens explotatată.
O evoluție remarcabilă se înregistrează pe punctul de interconectare Ruse-Giurgiu, unde volumele de gaze intrate din Bulgaria au atins pragul de 1,3 milioane mc/zi, aproape o triplare a cantității față de mediile săptămânilor anterioare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Această rută secundară vine să sprijine artera principală de import, Kardam/Negru Vodă, prin care intră în prezent 14,1 milioane mc/zi.
În total, România preia din sud peste 15,4 milioane mc. În fapt, acesta este gaz rusesc ori azer, amestecat în Turcia pentru crearea așa-numitului „blend turcesc”, pentru a nu avea probleme în a intra în spațiul UE.
Din totalul de 15,4 milioane mc importați, 7,4 milioane mc reprezintă tranzit international, cu 5,5 milioane mc direcționate către Ungaria, care continuă să aducă volume mari de gaze rusești prin România.
1,9 milioane mc pleacă spre Ucraina, într-un efort de menținere a presiunii în rețelele vecine grav afectate de conflict. Acesta este GNL ce vine pe Coridorul Vertical, de la porturile grecești de la Mediterana, prin Bulgaria și România Cu toate eforturile susținue ale Americii și UE, această rută alternativă de aprovizionare a Ucrainei nu reușește să devină relevantă. GNL este mai scump, distanțele sunt mari, ceea ce face acest gaz mai scump decât cel adus mai repede din Polonia (principal rută de aprovizionare).
Pentru consumul intern, din import rămân în Romania aproximativ 8 milioane mc, restul fiind acoperit din producția internă constantă (23,6 milioane mc) și extracția masivă din depozite (20 de milioane mc).
Exporturile pe sub Prut, în Republica Moldova, se mențin constante la 5,6 milioane mc/zi. În prezent, Chișinăul depinde integral de România nu doar pentru resursa primară, ci și pentru operarea sistemului de transport (gestionat de Transgaz) și pentru stocarea subterană. Fără spațiile de stocare subterană puse la dispoziție de România, securitatea energetică a Moldovei ar deveni critică în iarnă.
Iarna 2025-2026 a testat reziliența sistemelor de stocare. La nivel național, gradul de umplere a scăzut la aproximativ 40%, un regres semnificativ față de nivelul de 96% înregistrat la debutul sezonului rece (31 octombrie 2025). Deși extracția de 20 de milioane mc/zi din depozitele autohtone este ridicată, România își menține un avans de 7 puncte procentuale față de media UE. La nivel european, gradul de umplere de 33% indică o vulnerabilitate sporită în cazul în care primăvara va întârzia să apară, forțând statele membre să apeleze la achiziții spot de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) pentru a evita golirea completă a rezervelor înainte de ciclul de umplere din aprilie.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Pentru a înțelege impactul acestor importuri asupra facturii finale, trebuie să privim spre Hub-ul de la Baumgarten (CEGH), punctul de referință pentru prețul gazului în Europa Centrală și de Est. În acest moment piața este extrem de sensibilă la orice scădere a stocurilor sub pragul psihologic de 35%, lucru care deja s-a întâmplat. Ca urmare, prețul spot pe Baumgarten a înregistrat o creștere de aproximativ 12% în ultima săptămână, ajungând la 41 euro/MWh. La BRM București, tranzacțiile se fac la un preț cu 5-6% mai mic, pentru că noi nu suntem nici sub presiunea golirii depozitelor și nici nu suntem nevoiâi să apelăm la importuri spot de GNL, cu mult mai scump decât gazul natural extras din pământ.
Dacă episodul de iarnă se mai păstrează două săptămâni sau mai mult, problema stocurilor din țările UE ar putea ajunge critică, ceea ce va face ca importurile intempestive de GNL să explodeze, bineînțeles cu efectele de rigoare în facturile consumatorilor.
