RFI

Abdelaziz Bouteflika renunță să mai candideze pentru un nou mandat de președinte și amână alegerile din Algeria

Preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika, ţinta unei contestări fără precedent în cei 20 de ani de când se află la putere, a renunţat luni seara la speranţa obţinerii celui de-al cincilea mandat şi a amânat pe termen nedefinit scrutinul prezidenţial prevăzut pentru 18 aprilie, prelungindu-şi în fapt actualul mandat, informează agenţiile de presă internaţionale, potrivit agerpres.

“Nu va mai fi un al cincilea mandat şi nici alegeri prezidenţiale pe 18 aprilie”, a anunţat şeful statului, la o zi după revenirea în Algeria, după două săptămâni petrecute într-un spital elveţian unde a fost internat, oficial, pentru “examinări medicale”.

Citește și: Washingtonul își retrage TOT personalul diplomatic rămas în Venezuela

El a afirmat că “vârsta şi starea de sănătate” îi permit doar “să-şi îndeplinească datoria finală faţă de poporul algerian, care este aceea de a pune bazele unei noi republici, ce va servi drept cadru pentru noul regim algerian, la care aspirăm cu toţii”, potrivit dpa.

Următoarele alegeri prezidenţiale “vor avea loc în prelungirea conferinţei naţionale inclusive şi independente (…) reprezentativă în mod echitabil pentru societatea algeriană, pe măsura sensibilităţilor care se regăsesc în cadrul ei” şi care ” ar trebui să facă eforturi pentru a-şi încheia mandatul înainte de sfârşitul anului 2019 “, se arată în anunţul preşedintelui, potrivit AFP.
Această conferinţă “va decide în mod suveran data scrutinului prezidenţial în care nu voi fi, în niciun caz, candidat” a dat asigurări Abdelaziz Bouteflika.

Anunţul publicat de media oficială a fost salutat imediat printr-un concert neîntrerupt de claxoane în centrul capitalei Alger, golit de poliţiştii desfăşuraţi în număr mare în cursul zile de luni.

“Am scăpat în mod paşnic de marionetă!’, cântau luni seara algerienii, aluzie la porecla acordată într-un cântec preşedintelui dar şi la unul din sloganele protestelor care vizează caracterul paşnic al acestora.

Citește și : SUA: Trump prezintă proiectul de buget, democrații îl contestă

Cu toate acestea, angajându-se prin această comunicare “să predea îndatoririle şi prerogativele de preşedinte al Republicii succesorului pe care poporul algerian îl va alege în mod liber”, Bouteflika indică faptul că va rămâne şef al statului şi după expirarea mandatului său, până la alegerea unui succesor.

Niciun text, fie că este vorba de Constituţie sau de altă lege, nu a fost invocat în mesajul său de amânare a alegerilor prezidenţiale. Pentru specialistul în dreptul constituţional Fatiha Benabou, profesor la Universitatea din Alger, “nu există niciun temei juridic pentru amânarea alegerilor. În cazul unei crize politice, Constituţia algeriană este parţial ineficientă”.

Totodată, preşedintele l-a demis şi pe premierul nepopular Ahmed Ouyahia. El a fost înlocuit cu Noureddin Bedoui, care deţinea anterior funcţia de ministru de interne. Nuredin Bedoui a fost însărcinat luni seara să formeze un nou guvern. El este sprijinit de un vicepremier, funcţie ce nu a mai fost ocupată din 2012. Vicepremierul Ramtane Lamamra, un diplomat experimentat şi care se bucură de apreciere în străinătate, reia de asemenea portofoliul afacerilor externe, deţinut în perioada 2013-2017.

Citește și : Yemen: 12 copii şi 10 femei, ucişi în bombardamente în ultimele două zile (ONU)

Promisiunile lui Bouteflika au fost însă criticate de Soufian Djilali, şeful partidului de opoziţie Jil Jadid. “Prima rundă a fost câştigată. Mobilizarea pe străzi nu trebuie să se oprească. Nu se pune absolut deloc problema ca actuala preşedinţie să continue până la sfârşitul anului 2019! Zero încredere!” a scris Djilali pe Twitter, citat de dpa.

Anunţând pe 10 februarie candidatura sa la preşedinţie, Bouteflika a pus capăt unor luni de incertitudine, dar a declanşat o contestare fără precedent de la prima sa alegere ca şef al statului, în 1999. În vârstă de 82 de ani, Abdelaziz Bouteflika este slăbit ca urmare a unui accident vascular cerebral care l-a împiedicat să comunice prin viu grai cu algerienii începând din 2013 şi care a făcut ca apariţiile sale publice să fie rare.

Vineri, un val de oameni s-a revărsat pe străzile Algerului şi în marile oraşe ale ţării, mobilizarea crescând pe zi ce trece în ultimele săptămâni, în pofida încercărilor taberei prezidenţiale de a calma situaţia. Bouteflika a anunţat fără succes că, în cazul în care ar fi urmat să fie reales – ceea ce părea neîndoielnic – nu şi-ar mai fi dus mandatul la capăt şi s-ar fi retras după organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate, care ar fi urmat să fie organizate după o conferinţă naţională.

Citește și : Cel puţin 21 de angajaţi ai ONU între victimele accidentului de avion din Etiopia (Guterres)

Luni, un apel la greva generală s-a concretizat neuniform în capitală şi în marile oraşe, mobilizarea rămânând însă ridicată. Avocaţii, aflaţi în grevă, au demonstrat din nou, acestora alăturându-li-se în unele oraşe magistraţi, în pofida faptului că autorităţile le-au reamintit că au datoria de a fi rezervaţi. Proteste ale studenţilor sunt prevăzute să se desfăşoare marţi în toată ţara.

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a salutat decizia preşedintelui Bouteflika. “După demonstraţiile mari care au avut loc în mod calm şi demn în toată Algeria, Franţa îşi exprimă speranţa că o nouă dinamica poate fi rapid stabilită pentru a răspunde aspiraţiilor profunde ale poporului algerian”, potrivit unei declaraţii citate de dpa.

Şi în Franţa, fosta putere colonială din Algeria care găzduieşte o importantă comunitate de algerieni, au avut loc demonstraţii anti-Bouteflika, la care au participat mii de imigranţi algerieni şi cetăţeni francezi de origine algeriană. 

Citește și : Cancelarul german Angela Merkel, favorabil unui loc european unic în Consiliul de Securitate al ONU