Noul premier libian Abdelhamid Dbeibah, căruia îi revine gestionarea tranziţiei până la alegerile prevăzute în decembrie, a depus luni jurământul, după desemnarea sa în cadrul unui proces politic patronat de ONU, menit să scoată ţara din haosul instalat de un deceniu, relatează AFP, potrivit agerpres.
Într-o ceremonie desfăşurată la sediul provizoriu de la Tobruk (1.300 km est de capitala Tripoli) al parlamentului, Dbeibah şi ceilalţi membri ai guvernului au jurat ‘să apere unitatea, securitatea şi integritatea’ Libiei.
Citeşte şi: Secţiile de votare din Ţările de Jos s-au deschis pentru alegerile de trei zile
La ceremonie au asistat preşedintele parlamentului, Aguila Saleh, şi mai mulţi ambasadori, în vreme ce în oraş a fost desfăşurat un important dispozitiv de securitate.
Ceremonia trebuia iniţial să aibă loc la Benghazi, de unde a pornit revolta care a dus la căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011, dar a fost mutată la Tobruk din considerente ‘logistice’.
După anii de impas într-o ţară divizată în două tabere – una în est, cealaltă în vest -, Dbeibah (61 de ani) a fost desemnat la 5 februarie prim-ministru interimar de 75 de responsabili libieni reuniţi la Geneva sub egida ONU. Tot atunci a fost numit şi un Consiliu prezidenţial din trei membri.
Noul guvern de unitate naţională a obţinut miercuri un vot de încredere ‘istoric’ din partea deputaţilor.
Executivul lui Dbeibah înlocuieşte atât Guvernul de uniune naţională (GNA) al lui Fayez al-Sarraj, instalat în vest şi recunoscut de ONU, cât şi cabinetul paralel al lui Abdallah al-Theni, cu sediul în Cirenaica, regiune controlată de facto de forţele mareşalului Khalifa Haftar.
Al-Sarraj şi Al-Theni nu au fost prezenţi la ceremonia de depunere a jurământului.
Noul executiv are sarcina de a unifica instituţiile ţării şi de a asigura tranziţia până la alegerile din 24 decembrie, când, teoretic, misiunea sa urmează să se încheie.
Guvernul Dbeibah, care se doreşte ‘reprezentativ pentru toţi libienii’, are în componenţă doi vicepremieri, 26 de miniştri şi şase miniştri de stat.
Cinci ministere, printre care cel al Afacerilor Externe şi cel al Justiţiei, au fost atribuite unor femei, o premieră pentru această ţară cu circa 7 milioane de locuitori.
Abdelhamid Dbeibah, un fost responsabil al oraşului portuar şi comercial Misrata (vest), fără linie ideologică bine definită, era cunoscut mai ales pentru funcţiile ocupate în regimul Gaddafi.
Sâmbătă, încă înainte de depunerea jurământului, Dbeibah a inaugurat o conferinţă naţională privind lupta împotriva coronavirusului, promiţând că va îndrepta proasta gestionare a epidemiei.
În aceeaşi zi, el a ordonat ca societăţile de investiţii şi alte instituţii financiare să îngheţe orice operaţiune până la noi ordine.
Provocările rămân însă uriaşe după 42 de ani de dictatură şi un deceniu de violenţe după intervenţia militară din martie 2011, desfăşurată sub umbrela NATO şi încheiată în octombrie acelaşi an cu moartea lui Gaddafi, urmărit până în fieful său din Sirt.
Deşi luptele între cele două tabere au luat sfârşit în vara lui 2020, iar în octombrie a fost semnat un acord de încetare a focului, Libia rămâne minată de luptele pentru influenţă, de prezenţa miliţiilor şi a mercenarilor străini, ca şi de corupţie.
Citeşte şi: Biden şi Pelosi se abţin să-l demită pe guvernatorul statului New York
Infrastructurile sunt la pământ, serviciile precare, iar locuitorii sărăciţi în ţara cu cele mai mari rezerve de petrol din Africa.
Noul guvern va trebui să răspundă nevoilor urgente ale populaţiei, afectată, între altele, de întreruperi de electricitate, lipsă de lichidităţi şi de inflaţie.
Dbeibah va trebui să asigure şi plecarea celor 20.000 de mercenari şi luptători străini aflaţi în Libia.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut vineri ‘plecarea fără întârziere a tuturor forţelor străine şi a mercenarilor din Libia’.
