Liderii a opt state membre ale UE au cerut președinților Consiliului European și Comisiei Europene să pregătească o decizie comună privind restricționarea accesului în spațiul Schengen pentru persoanele care au servit în forțele armate ruse, anunță European Pravda.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că liderii celor trei state baltice, precum și ai Poloniei, Finlandei, Suediei, Germaniei și României, au adresat o scrisoare președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la potențiala amenințare reprezentată de intrarea în Europa a foștilor membri ai forțelor armate ruse.
Citeşte şi: Cu ajutorul G7, Donald Trump speră să reducă presiunea de pe piețele petrolului – Stiripesurse.md
„Considerăm că unul dintre cele mai grave și persistente riscuri este potențiala deplasare a foștilor și actualilor combatanți ruși în spațiul Schengen. Orice intrare a unor astfel de persoane poate avea consecințe grave pentru securitatea tuturor statelor membre ale UE. Prin urmare, este necesară urgent o acțiune decisivă și coordonată pentru a preveni consecințele negative!”, a afirmat acesta.
În scrisoarea adresată liderilor UE, cele opt țări au susținut că există un risc serios ca foștii combatanți ruși să se implice în crima organizată, în mișcări extremiste sau în activități ostile împotriva țărilor UE, în contextul acțiunilor hibride ale Rusiei.
De asemenea, acestea au subliniat că peste 180.000 de soldați ruși aveau condamnări penale anterioare și au fost eliberați înainte de termen în schimbul semnării unor contracte militare. Liderii au avertizat că s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși.
Având în vedere că în spațiul Schengen există libera circulație, considerentele de securitate nu depind de țara care a eliberat o anumită viză sau un anumit permis de ședere. Aceștia au adăugat că lipsa de acțiune ar putea crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi încă evitate în această etapă.
Cei opt președinți și prim-miniștri au subliniat, de asemenea, că noua strategie a UE în materie de politică de vize permite deja restricții specifice privind eliberarea vizelor în cazul unei deteriorări grave a relațiilor cu o anumită țară terță, inclusiv o categorie care vizează foști sau actuali combatanți identificați ai unui stat agresor.
Aceștia au solicitat Comisiei Europene să examineze de urgență chestiunea și să propună opțiuni specifice pentru decizii la nivelul UE, inclusiv modificări specifice ale Codului de vize sau utilizarea altor instrumente adecvate. Având în vedere importanța acestei chestiuni, ei au propus ca aceasta să fie abordată și să se stabilească o poziție comună în concluziile viitoarei reuniuni la nivel înalt a liderilor UE din luna martie.
În ianuarie 2026, Estonia a început să promoveze în cadrul UE ideea interzicerii intrării în spațiul Schengen pentru orice persoană care a servit în forțele armate ruse și a participat la operațiuni de luptă în Ucraina. Oficialii de la Tallinn au susținut că astfel de foști combatanți ar putea deveni o resursă valoroasă pentru serviciile de informații ruse și pentru crima organizată.
Lituania se pregătește, de asemenea, să interzică intrarea membrilor forțelor armate ruse care au luptat împotriva Ucrainei. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că ideea beneficiază de sprijinul multor țări și va continua să fie discutată.
