Acordul încheiat de SUA cu Turcia în scopul stabilirii unei zone de securitate în nord-estul Siriei va fi pus în aplicare “în etape”, primele operaţiuni urmând să înceapă rapid, a anunţat miercuri Pentagonul, transmite AFP, potrivit agerpres.
“Suntem acum în proces de examinare cu omologii turci a opţiunilor privind crearea unui centru de operaţiuni comune”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Pentagonului, comandantul Sean Robertson.
Vezi şi: Un avion cu 233 de oameni la bord A ATERIZAT PE BURTĂ, într-un lan de porumb – VIDEO
“Mecanismul de securitate va fi realizat în etape”, a adăugat el. “SUA sunt pregătite să înceapă rapid anumite activităţi, în timp ce continuăm discuţiile cu Turcia”.
Conform acordului încheiat săptămâna trecută între Ankara şi Washington la capătul unor negocieri dificile, “centrul de operaţiuni comune”, care va avea sediul în Turcia, urmăreşte să coordoneze crearea unei “zone de securitate” în nordul Siriei.
Această zonă vizează crearea unui tampon între frontiera turcă şi teritoriile controlate de miliţia kurdă Unitatea de Protecţie a Poporului (YPG), susţinută de SUA, pe care însă Ankara o califică ca fiind “teroristă”.
Fostul comandant al forţelor americane din Orientul Mijlociu, generalul Joseph Votel, s-a exprimat public împotriva controlării de către Ankara a unei astfel de zone de securitate.
Într-un articol apărut luni în revista The National Interest, Votel consideră că dacă o astfel de zonă s-ar afla sub controlul Turciei “ar crea probleme tuturor părţilor implicate”.
Citeşte şi: Marea Britanie ELIBEREAZĂ petrolierul iranian din Gibraltar
“Zonele de securitate sunt, în general, stabilite pentru a proteja populaţia din zonele de conflict şi sunt concepute, de obicei, pentru a fi neutre, demilitarizate şi concentrate pe obiective umanitare” a scris generalul american aflat acum în retragere, în articolul semnat împreună cu o expertă turcă de la Universitatea George Washington, Gönül Tol.
“Impunerea unei zone de securitate de 20 de mile (30 km) la est de fluviul Eufrat ar avea un efect contrar (celui scontat): deplasarea probabilă a peste 90% din populaţia siriană kurdă, înrăutăţirea situaţiei umanitare deja foarte dificile şi crearea condiţiilor pentru un conflict deosebit de grav, care ar presupune o desfăşurare militară prelungită”, se mai arată în articol.
