Aderarea târzie a României la Schengen alimentează discursul de extremă dreaptă

România va intra în spațiul Schengen în ianuarie 2025, după 13 ani de așteptare. Partidele proeuropene au câștigat ultimele alegeri din România, dar grupurile de extremă dreaptă au câștigat 30%, parțial din cauza frustrării legate de întârzierea aderării.

După 13 ani de așteptare, în ianuarie 2025, Bulgaria și România vor deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Se alătură prea târziu după părerea unora…

Partidele pro-europene au câștigat alegerile generale de duminică din România. Dar partidele de extremă dreapta au realizat un scor istoric obținând aproape 30% din voturi, scrie EURONEWS, potrivit stiripesurse.ro.

Aderarea României la spațiul Schengen, multă vreme amânată, a jucat un rol crucial în rezultatul campaniei.

Aderare târzie la Schengen

România și Bulgaria au devenit membre ale UE în 2007, iar patru ani mai târziu au început negocierile pentru aderarea la spațiul Schengen. Dar, în ciuda aprobării Comisiei Europene, Olanda, apoi Austria, au blocat procedura o lungă perioadă de timp.

Citeşte şi: Recean va cere instituirea stării de urgenţă în energetică – Stiripesurse.md

“Reacția în România nu este ‘În sfârșit am obţinut-o’, ci mai degrabă ‘Mult prea târziu!'”, spune Kamil Calus, cercetător la Centrul de Studii Orientale din Polonia.

“Unii glumesc spunând că acum că România a aderat la spațiul Schengen, are probleme, țările impunând din ce în ce mai multe controale la frontieră”.

În ultimele luni, Germania și Franța, printre altele, au decis să reintroducă controale la frontieră din motive de securitate.

“Este adevărat că UE a făcut greșeli, dar această retorică în jurul Schengen a fost folosită foarte mult de partidele suveraniste și de extrema dreaptă, care le spun susținătorilor lor: ‘Uite, Bruxellesul nu ne tratează ca pe niște parteneri egali’ și cred că asta contribuie de asemenea la sentimentul general împotriva UE”, spune Suzana Dragomir, cercetător în dezinformare la Universitatea Babes Bolyai.

“O parte a populației este dezamăgită de Occident pentru că nu toată lumea beneficiază de apartenența la UE. Lucrurile nu s-au înrăutățit neapărat, dar unii români nu beneficiază de creșterea economică a țării pentru că sunt multe inegalități între clase”, adaugă ea. .

România rămâne majoritar pro-UE

Potrivit recentelor sondaje GlobSec, în timp ce 83% dintre români susțin apartenența țării lor la UE, peste 70% dintre ei consideră că Bruxelles-ul are prea multă influență asupra politicii naționale.

“Mulți români simt că sunt cetățeni de rangul doi ai Uniunii Europene”, spune Kamil Calus.

După rezultatele alegerilor legislative, este timpul pentru negocieri în România pentru formarea unui guvern.

Între timp, cetățenii vor vota duminică aceasta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Acest lucru îl va opune pe ultranaționalistul Călin Georgescu, câștigător surpriză al primului tur, conservatoarei pro-europene Elena Lasconi.

Externe