Institute for the Study of Diplomacy
Administraţia americană a anunţat luni numirea unei ‘coordonatoare speciale’ pentru ‘promovarea respectării drepturilor omului’ în Tibet şi a unui ‘dialog substanţial’ între China şi Dalai Lama, liderul spiritual tibetan, aflat în exil, informează AFP, potrivit agerpres.
Fapt simbolic, responsabilă cu dosarele tibetane va fi Uzra Zeya, actual subsecretar de stat pentru democraţie şi drepturile omului, a declarat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, într-un comunicat.
Citește și : Proteste la Barcelona împotriva extinderii limbii spaniole în şcolile din Catalonia
‘Ea va promova un dialog substanţial, fără condiţii prealabile, între guvernul Republicii Populare Chineze şi Dalai Lama, reprezentanţii săi sau liderii tibetani aleşi democratic, în sprijinul unui acord negociat cu privire la Tibet’, a explicat Blinken.
Coodonatoarea ‘va promova respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ale tibetanilor, mai ales a libertăţii lor de religie sau de credinţă, şi va susţine eforturile pentru păstrarea moştenirii lor religioase, culturale, lingvistice şi istorice specifice’.
Această numire, ce vizează o chestiune sensibilă pentru regimul chinez, riscă să se adauge subiectelor de tensiune deja numeroase între cele două superputeri globale.
Mai mult de 60 de congresmeni democraţi şi republicani i-au trimis la mijlocul lunii o scrisoare preşedintelui Joe Biden, cerându-i să se întâlnească cu Dalai Lama şi să preseze Beijingul să reia dialogul cu reprezentanţii acestuia, întrerupt de 12 ani.
Citește și : NATO vrea să desfăşoare o prezenţă militară în România şi Bulgaria în contextul tensiunilor cu Rusia
Lipsa de interes a Chinei pentru dialog i-a condus pe numeroşi observatori să considere că Beijinul aşteaptă moartea lui Dalai Lama, ajuns la vârsta de 86 de ani, sperând că mişcarea iniţiată de acesta pentru apărarea Tibetului se va stinge treptat fără personalitatea acestui călugăr budist, devenit o icoană mondială.
În 2021, Beijingul a sărbătorit 70 de ani de la ceea ce numeşte a fi ‘eliberarea paşnică’ a Tibetului, când armata regimului comunist a cucerit ‘Acoperişul lumii’ după încheierea războiului civil.