AFP: Conferinţa de Securitate de la Munchen s-a desfăşurat într-o atmosferă sumbră, în contextul confruntării cu Putin
Oraşul ucrainean Avdiivka a căzut, opozantul rus Alexei Navalnîi a murit, ajutorul american pentru Kiev slăbeşte; preşedintele rus Vladimir Putin îşi multiplică victoriile în faţa unei tabere occidentale lipsite de unitate şi care greu îşi ascunde pesimismul şi temerile, scrie luni France Presse.
Conferinţa de Securitate de la Munchen, o mare întâlnire geopolitică şi diplomatică, s-a încheiat duminică după trei zile de mese rotunde şi discursuri uneori voluntariste, adesea deziluzionate, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și : Nebunie în Rusia: jurnaliști și protestari arestați pe străzi. Revoltă după moartea lui Navalnîi
Economiile occidentale suferă, în timp ce sancţiunile împotriva Rusiei nu dau rezultatele sperate. Armata rusă îşi păstrează avantajul numeric în faţa celei ucrainene şi flancul de est al Europei priveşte cu consternare cum determinarea aliaţilor Ucrainei îşi pierde suflul.
Tema uneia dintre mesele rotunde ale conferinţei de la Munchen a fost chiar “Oboseala luptei: victoria Ucrainei cu orice preţ”.
“Lucrurile merg rău”, a spus iritat ministrul lituanian de externe, Gabrielus Landsbergis, postând pe reţeaua socială X (fosta Twitter) o fotografie a sa cu un chip sumbru. “Suntem o carte deschisă pentru adversarul nostru – linii roşii clare de ne-angajament, dezacorduri asupra prelungirii ajutorului (pentru Ucraina) şi o orbire optimistă cu privire la creşterea riscurilor”, a deplâns el în acelaşi mesaj.
La doi ani după invazia rusă în Ucraina, liderii occidentali şi-au clamat în mod evident unitatea, dar au lăsat totodată să transpară îngrijorările lor în faţa mai ales a încetinirii ajutorului american pentru Ucraina şi a perspectivei credibile de a-l vedea pe Donald Trump revenind la putere. În fundalul conferinţei triumfa ideea că Putin a avut probabil dreptate când a spus, la începutul războiului, că timpul joacă în favoarea sa.
“Vladimir Putin încearcă să câştige timp, dar asta o ştiam de la început (…) El aşteaptă – şi cu siguranţă se pregăteşte pentru – alegerea lui Trump, care ar urma să diminueze considerabil sprijinul (SUA) pentru Kiev”, remarcă Pierre Razoux, director academic la Fundaţia mediteraneană pentru studii strategice (FMES).
Posibilitatea revenirii fostului preşedinte american la putere era în mintea tuturor la Conferinţa de la Munchen. Trump este cel care în primul său mandat şi-a exprimat de mai multe ori admiraţia faţă de Putin şi a afirmat în iulie că, dacă va fi reales preşedinte al SUA, ar putea pune capăt conflictului din Ucraina “în 24 de ore”.
În timp ce Germania şi Franţa semnau acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina, ca o formă de dezavuare a politicii de apărare a UE şi a NATO, privirile se îndreptau către alegerile prezidenţiale americane care vor avea loc în noiembrie.
“Suntem dependenţi de Statele Unite”, a reamintit secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. “Este deci vital ca Statele Unite să poată lua o decizie”, a adăugat el, în timp ce Kievul aşteaptă de mai multe luni deblocarea unui ajutor american crucial de peste 60 de miliarde de dolari căruia republicanii îi pun obstacole în Congres.
“Aceasta depinde de americani. Eu nu sunt american, nu votez în SUA”, a reacţionat lapidar premierul olandez Mark Rutte, care este bine plasat ca posibil succesor al lui Stoltenberg. “Trebuie să colaborăm cu acela care va fi în ringul de dans (…) Toate aceste plânsete şi văicăreli legate de Trump, le tot aud în ultimele zile. Să încetăm cu asta!”, a îndemnat Rutte.
În timp ce războaiele din Ucraina şi Fâşia Gaza erau aşteptate să monopolizeze discuţiile şi întâlnirile bilaterale, anunţul de vineri despre moartea disidentului rus Aleksei Navalnîi într-o închisoare din regiunea arctică a provocat uluire în rândul participanţilor la conferinţa de la Munchen; singurul opozant de calibru al lui Vladimir Putin a dispărut, provocând un val de condamnări occidentale.
“Trebuie să ne pregătim pentru o lungă perioadă de tensiuni cu Rusia, care va fi tentată să-şi multiplice provocările politice şi militare”, a apreciat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
De neclintit la el acasă, Vladimir Putin pare acum mai puternic ca niciodată şi i-ar putea forţa pe occidentali să negocieze astfel încât Rusia să obţină validarea câştigurilor sale teritoriale în Ucraina.
Aceasta este o posibilitate de care se tem vecinii Rusiei, dar “ar fi convenabilă pentru vest-europeni şi pentru cei care sunt foarte mulţumiţi cu umbrela SUA-NATO şi privesc cu teamă fizică şi financiară ideea unei intensificări a tensiunilor, inclusiv perspectiva unei confruntări cu Rusia”, estimează Pierre Razoux.
Rusia a anunţat sâmbătă că a preluat controlul total asupra oraşului Avdiivka în estul Ucrainei. Alte localităţi din apropiere riscă să sufere aceeaşi soartă.
Directorul adjunct al centrului german de reflecţie (think tank) DGAP, Christian Molling, a observat o “ambianţă foarte sumbră” la Conferinţa de la Munchen. “A fost multă îngrijorare acolo (…) Dacă Ucraina poate tot mai puţin să se apere, aceasta înseamnă că cel mai mare proiect actual al occidentalilor riscă să eşueze, iar aceasta va avea consecinţe considerabile pentru securitatea noastră”, a concluzionat analistul german.
