În condiţiile în care Germania se pregăteşte să închidă pentru totdeauna ultimele sale reactoare nucleare, alte ţări apelează la energia nucleară ca mijloc de a-şi spori independenţa energetică şi de a-şi reduce emisiile generate de combustibilii fosili, se arată într-o analiză realizată de AFP, care prezintă o descriere globală a controversatei industrii ce a înregistrat o anumită îmbunătăţire a viitorului, care însă rămâne nesigur pe termen lung, potrivit agerpres.
– Regresul post-Fukushima –
În prezent, energia nucleară este folosită în 31 de ţări – excluzând Germania – şi este responsabilă pentru aproximativ 10% din electricitatea generată pe plan mondial, conform Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA). Industria a suferit un regres serios ca rezultat al dezastrului nuclear de la Fukushima (Japonia) din 2011 şi activitatea la multe reactoare a fost suspendată din cauza temerilor legate de siguranţă.,
Citește și : Putin a vizitat cartierul general militar din regiunea ucraineană Herson
China şi-a încetinit programul său masiv de construcţie de reactoare, în timp ce Germania şi Elveţia au decis să renunţe integral la energia nucleară. Deja Italia a decis să abandoneze energia atomică în 1987, în contextul exploziei de la centrala nucleară din Cernobîl (Ucraina), cel mai grav dezastru nuclear din istorie.
Pe plan global, industria a ajuns de la un nivel ridicat de 441 reactoare operaţionale în 2002 la 422 la finalul lui 2022, conform datelor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA). Pe plan global, energia nucleară a revenit la vârful de producţie din 2021, dar perspectivele rămân nesigure.
Actualele unităţi sunt vechi şi numărul noilor proiecte lansate anual pe plan global este de departe mult mai scăzut decât în anii ’70 şi ’80. Zece noi proiecte de energie nucleare au fost lansate în 2022, faţă de 44 în 1976.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia şi problemele de la centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare facilitate nucleară din Europa, temerile privind siguranţa sunt din nou în creştere.
Ce ţări îşi închid reactoarele nucleare?
– Forţele tradiţionale –
Statele Unite încă sunt cea mai mare putere nucleară civilă a lumii, cu 92 de reactoare, dar ele sunt vechi – în medie au 42 de ani – şi doar două reactoare nucleare noi sunt în construcţie.
Cu toate acestea, preşedintele Joe Biden susţine că energia nucleară este un mijloc de a ajuta ţara să funcţioneze 100% cu ceea ce el a numit “energie curată” până în 2035, iar administraţia sa intenţionează să sprijine industria.
Franţa, care are 56 de reactoare, cu o vârstă medie de 37 de ani, foloseşte cea mai ridicată proporţie de energie nucleară per locuitor. După ce iniţial a decis să-şi reducă dependenţa de energie atomică, acum intenţionează să lanseze 6-14 noi reactoare, începând din perioada 2035-2037.
Totuşi, noua generaţie de reactoare cu apă sub presiune (EPR) promovate de compania franceză controlată de stat EDF se confruntă cu întârzieri de construcţie şi supra-costuri, sporind temerile privind viabilitatea noii tehnologii.
Marea Britanie are nouă reactoare, majoritatea aproape de finalul ciclului de viaţă, iar Guvernul intenţionează să construiască opt noi până în 2050. Dar acest efort este afectat de întârzieri majore şi costuri în creştere. Singurul reactor din Regatul Unic aflat acum în construcţie, Hinkley Point C, şi-a depăşit cu mult bugetul şi calendarul.
– Giganţii activi –
Astăzi, cele mai active puteri civile nucleare sunt China, pentru piaţa sa internă, şi Rusia, pentru exporturi. În ultimii trei ani, din cele 25 de proiecte în construcţie începute pe plan global, toate sunt fie în China fie sunt sprijinite de industria nucleară rusă, conform raportului global al industriei nucleare, realizat de experţi independenţi pe baza datelor publice disponibile.
China are acum 57 de reactoare. Beijingul foloseşte tehnologie din Rusia, SUA şi Canada, dar se concentrează pe proiectele locale ori în parteneriat cu Pakistanul. Pe de altă parte, Rusia domină piaţa internaţională. Dintre cele 25 de reactoare în a căror construcţie este implicată din anii ‘2000, doar cinci se află în Rusia, restul fiind în Bangladesh, Belarus, China, India, Iran, Slovacia, Turcia şi Egipt.
“Noile evoluţii aici sunt reprezentate de apariţia ţărilor care nu au folosit înainte energia nucleară, cum ar fi Bangladesh şi Egipt”, observă Mycle Schneider, principalul autor al raportului global al industriei nucleare, care vede asta ca pe o strategie a Rusiei de a crea “interdependenţă pe termen lung”.
– Interes reînnoit cu prudenţă –
Alte ţări arată un interes reînnoit în energia nucleară, în contextul crizei energetice provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Belgia, care în 2003 a adoptat o lege prin care este eliminată energia atomică, amână acum renunţarea cu un deceniu, până în 2035.
Japonia analizează construirea de noi reactoare, deşi are dificultăţi cu repornirea centralelor existente, a căror activitate a fost suspendată după dezastrul nuclear de la Fukushima şi în contextul reticenţei opiniei publice.
Citește și : Rishi Sunak, anchetat pentru un posibil conflict de interese
Cehia, India şi Polonia văd energia nucleară ca pe un mijloc de a-şi reduce dependenţa de centralele poluante pe cărbune. Şi Ţările de Jos şi Suedia şi-au exprimat de asemenea interesul.
Aceste circumstanţe au determinat anul trecut AIEA să-şi îmbunătăţească previziunile privind sectorul pentru al doilea an consecutiv, previzionând că energia nucleară instalată pe plan global ar putea fi mai mult decât dublă până în 2050.
Totuşi, pentru ca asta să se întâmple, “o serie de dificultăţi trebuie să fie rezolvate”, a explicat directorul general al Agenţiei Naţiunilor Unite, Rafael Grossi. Acestea includ “armonizarea industrială şi din punct de vedere al reglementărilor, precum şi progresele în eliminarea deşeurilor”, a adăugat el.
Alte ţări, cum ar fi Noua Zeelandă, continuă să se opună energiei nucleare din cauza costurilor şi a riscurilor la adresa siguranţei.
Şi cele 27 de state membre UE sunt profund divizate dacă ar trebui să sprijine sau nu industria.
