Agricultorii moldoveni își doresc alinierea condițiilor de muncă și legislației naționale la cele din UE
Agricultorii din Republica Moldova își doresc alinierea condițiilor de muncă și legislației naționale la cele din Uniunea Europeană, pentru a putea dezvolta afaceri sustenabile pe plan local.
Problema nu este doar de natură financiară, ci vizează și necesitatea unui plan național de dezvoltare și a unui cadru legal adecvat, care să permită cultivarea unor plante în prezent interzise în Moldova, potrivit ipn.md.
Această măsură ar facilita extinderea afacerilor agricole. De asemenea, agricultorii care intenționează să adopte tehnologii moderne, să diversifice culturile și să folosească soiuri rezistente la schimbările climatice, în special la secetă, au nevoie de sprijin din partea statului, prin politici și măsuri care să creeze un mediu favorabil dezvoltării.
Aceste aspecte au fost subliniate de Alexandru Bădărăum, fost director al Asociației Producătorilor de Lavandă din Moldova, într-o conferință de presă organizată de IPN.
Alexandru Bădărău a dat exemplul României, unde agricultorii pot cultiva cânepă în scopuri alimentare și medicinale, în timp ce autoritățile din Moldova sunt reticente la demersurile agricultorilor locali interesați de această cultură cu valoare adăugată înaltă.
Fostul director al Asociații Producătorilor de Lavandă din Moldova a încurajat schimbul de experiență cu colegii din România, atât la nivelul producătorilor agricoli, cât și al autorităților pentru, promovarea unor afaceri sustenabile.
Alexandru Bădărău a spus că, în 2019, 2020 și 2021, foarte mulți agricultori s-au adresat pentru consultanță și au participat la conferințele organizate de ei, în special cele online. Conferința Națională de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova a avut trei ediții, la care au participat și agricultori din România, colaborare pe care și-a dorit să o intensifice.
Cătălina Negoiță are o afacere cu produse de patiserie și cofetărie. Spune că și-a propus să producă pâine sănătoasă, înlocuind drojdia cu maiaua care este fermentată natural, fără adausuri chimice. Ca să ridice cantitatea de proteină în produsul final, a vrut să adauge cânepă, dar agricultorii din țară așa și nu au obținut dreptul să o cultive, singura opțiune fiind cea de import.
În calitate de doctorandă, Cătălina Negoiță spune că a publicat numeroase articole care demonstrează proprietățile benefice ale cânepii alimentare și medicinale. Statul român demult a înțeles valoarea acestui produs și agricultorii români pot să cultive cânepă, în timp ce în Republica Moldova acest domeniu rămâne neglijat. Femeia de afaceri și-a exprimat speranța că autoritățile vor urma exemplul colegilor de peste Prut și businessul local va putea utiliza materie primă locală, nu de import.
Conferința se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul prezentului material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
