Președintele SUA, Donald Trump, a renunțat la termenul limită pentru un acord în Ucraina, stabilit pentru Ziua Recunoștinței. Este un semnal clar că inițiativa lui de pace probabil nu va duce la un acord brusc, care să pună capăt invaziei Rusiei.
Discrepanțele dintre Kiev și Moscova sunt evidente, iar motivele ucrainenilor pentru încăpățânare sunt îmbibate în sacrificiu, anxietate și sânge, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Reticența președintelui rus Vladimir Putin de a accepta orice propunere care nu-i lasă controlul asupra întregii regiuni Donețk din estul Ucrainei se va clarifica probabil în zilele următoare.
Cea mai recentă propunere americană elimină acea concesie cheie din planul inițial scurs în presă săptămâna trecută, lucru pe care nici Kievul, nici aliații săi europeni nu îl consideră înțelept din punct de vedere militar sau politic. Având în vedere istoria de un deceniu (din 2014) a acestui război – cele trei invazii ale Rusiei asupra teritoriului ucrainean – există justificare pentru a ne îndoi de sinceritatea Moscovei, scrie CNN.
Acest eșec repetitiv și ciclic de a înțelege prăpastia dintre cele două părți aflate în război este, în cele din urmă, motivul pentru care progresul pare întotdeauna atât de aproape, dar și atât de imposibil de atins.
Negocierea unui text cu Ucraina și apoi a altuia cu Rusia, apoi speranța că cele două se apropie suficient pentru a menține acordul, oferă iluzia tentantă a progresului, dar în practică nu duce nicăieri. Punctele de blocaj persistă.
Idei teoretice
O mare parte din acordul propus implică idei teoretice, despre viitoarele alianțe, finanțare sau limite. Dar, la fel ca părți din memorandumurile anterioare, aceste elemente se pot transforma în ceva mai practic sau pot dispărea complet în lunile de după semnarea oricărui acord.
Ucraina nu va avea nevoie de o armată de 600.000 de oameni, limita iniţială propusă în proiect, dacă va ajunge cu adevărat la pace. Apartenența la NATO va deveni probabil mai puțin urgentă și mai puțin viabilă în timp de pace, când Ucraina trebuie să gestioneze coșmarul economic.
Se va reînscrie Rusia în G8? Poate că își dorește, dar ideea ca Putin să dea mâna la un summit cu liderii statelor europene care încă îl disprețuiesc pare de neconceput. Cine va plăti pentru reconstrucția Ucrainei? Aceste puncte din orice acord sunt important de abordat, dar se pot schimba la primul contact cu realitatea.
Cea mai importantă problemă este dacă vreun acord oprește cu adevărat războiul. Iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se îndreaptă probabil din nou spre a fi nevoit să se confrunte cu un compromis oribil.
El trebuie să cântărească valoarea viitoarelor garanții de securitate, formalizate de Statele Unite și Europa, față de daunele reale și inevitabile pe care cedarea Donețkului le-ar provoca poziției sale politice și militare, dar și a Ucrainei.
Viitorul imediat nu aduce vești mai bune
Dar viitorul imediat nu aduce vești mai bune. O multitudine de crize învăluie guvernul lui Zelenski. Termenul limită stabilit de președintele Donald Trump a scos de pe prima pagină a ziarelor un scandal de corupție care deja a revenit, după ce Biroul Naţional Anticorupţie (NABU) a anunţat că efectuează percheziţii în biroul şefului de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Armata Ucrainei se confruntă cu o criză de personal. Finanțarea din partea aliaților europeni ai Kievului, anul viitor, este pusă la îndoială. Iar pe linia frontului, se desfășoară trei crize separate: Rusia se mișcă rapid în Zaporojie, încet, dar inevitabil, în Pokrovsk, regiunea Donețk, și în Kupiansk, mai la nord. Ucraina nu poate combate atâtea atacuri cu atât de puțini soldați.
Restul Donețkului aflat sub controlul Kievului este, de asemenea, pus în pericol în această iarnă. Principalul centru militar, Kramatorsk, este deja supus atacurilor rusești cu drone cu rază scurtă de acțiune, deoarece forțele Moscovei sunt suficient de aproape.
Kievul nu va recupera teritorii de la Rusia prea curând. Calculul care urmează pentru Kiev și aliații săi nu este când pot schimba cursul războiului, ci mai degrabă – îi pot determina pe ruși să cedeze primii?
Lupta care îl așteaptă pe Zelenski este plină de riscuri
Speranța tacită a Kievului și a aliaților săi, poate una disperată, este că Ucraina poate împinge la limită risipa brutală de forță de muncă a Rusiei și concentrarea sa economică totală asupra războiului și o poate vedea cum se prăbușește.
Este imposibil de prezis în societăți atât de închise precum Rusia cât de aproape sau de departe ar putea fi colapsul. Problemele Ucrainei sunt mai deschise și sunt acute.
Lupta care îl așteaptă pe Zelenski este plină de riscuri. Rusia are mai multe resurse și face progrese serioase pe teren. Lupta Ucrainei este existențială – nu are luxul Moscovei de a decide într-o zi că a luptat suficient și de a opri atacul. Dar impactul net al ultimelor 10 luni de confuzie diplomatică și lovituri puternice a adus un acord de neconceput până acum mai aproape de a deveni posibil.
Ideea ca Ucraina să cedeze teritorii Moscovei în schimbul păcii a fost ridiculizată în mod deschis de Kiev și Europa la începutul acestui an și în întreaga administrație Biden. Acum și-a găsit locul în prima variantă a planului de pace în 28 de puncte al lui Trump. A dispărut din contrapropunerea europeană, dar evident nu și din lista de dorințe maximaliste a lui Putin.
Cu siguranță, ciclul se va repeta acum. Trimisul special al lui Trump, Witkoff, va auzi probabil din nou în timpul vizitei sale la Moscova că Putin nu va renunţa la solicitarea ca Ucraina să renunțe la Donețk în schimbul păcii. Witkoff îi va comunica acest lucru lui Trump. Zelenski va fi din nou presat și ar putea urma un alt termen limită în stilul Zilei Recunoștinței.
