Pentru organizarea alegerilor în Ucraina după ridicarea legii marțiale, Verhovna Rada va trebui să modifice legislația electorală, a declarat Oleg Didenco, președintele Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, într-un interviu acordat pentru Ukrainska Pravda pe 31 martie.
Conform legislației actuale, în termen de o lună de la ridicarea legii marțiale, CEC trebuie să convoace alegerile parlamentare, iar procesul electoral ar dura 60 de zile. În cazul alegerilor prezidențiale, Parlamentul trebuie să decidă organizarea acestora, tot într-un termen de o lună, însă în acest caz perioada electorală este de trei luni.
Didenco consideră că actualele termene sunt insuficiente și că acestea trebuie extinse pentru a asigura un proces electoral democratic.
„Este suficientă această lună pentru a pregăti alegerile? Dacă vrem un vot democratic și conform standardelor internaționale, probabil că nu. Toată lumea înțelege acest lucru”, a afirmat șeful CEC.
Potrivit acestuia, societatea ucraineană și liderii politici susțin necesitatea unui termen mai lung pentru organizarea scrutinului după încheierea legii marțiale.
Context:
Presiunile internaționale pentru organizarea alegerilor
Ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale din Ucraina au avut loc în 2019, iar scrutinul prezidențial programat pentru primăvara lui 2024 nu s-a putut desfășura din cauza legii marțiale, în vigoare din 24 februarie 2022.
Politicieni americani, în special republicanii, au cerut Ucrainei să organizeze alegeri chiar și în timpul războiului. În 2023, senatorul Lindsey Graham a lansat acest apel, iar în 2025 presiunile s-au intensificat.
Pe 1 februarie, emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a afirmat că, în cazul unui armistițiu „în următoarele luni”, SUA se așteaptă ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul lui 2025.
Pe 19 februarie, președintele american Donald Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski „dictator fără alegeri”, declarație criticată de mai mulți lideri internaționali. Zelenski a răspuns că Rusia este cea care insistă pe organizarea alegerilor, deoarece vrea un „președinte marionetă” la Kiev.
Liderul ucrainean a subliniat că organizarea alegerilor în timpul războiului este extrem de dificilă din cauza situației militarilor, refugiaților și locuitorilor din teritoriile ocupate.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, publicat pe 27 martie, 77% dintre ucrainenii rămași în țară se opun organizării alegerilor înainte de încheierea completă a războiului.