Cetăţenii Republicii Cipru votează duminică pentru alegerea celui de-al optulea preşedinte al ţării pentru un mandat de cinci ani. Cipru este o republică prezidenţială, în care şeful statului, ales în mod direct, este şi şeful guvernului, transmit agenţiile internaţionale de presă, potrivit agerpres.
Cele 1.150 de secţii de votare s-au deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT) în districtele Nicosia, Famagusta, Limassol Larnaka şi Paphos şi se vor închide la ora 16.00 GMT. Dintre cei 561.033 de alegători, 730 sunt ciprioţi turci înregistraţi în partea de sud a insulei. În plus, există 35 de secţii de votare în alte ţări, cum ar fi Grecia şi Regatul Unit, unde un număr mare de ciprioţi au dreptul de a vota.
Citește și : China spune că SUA ar trebui ‘să nu se mai amestece’ în situaţia din Taiwan
Primele previziuni ar trebui să fie disponibile imediat după închiderea urnelor, iar rezultatele oficiale preliminare sunt aşteptate în cursul serii.
Un candidat are nevoie de o majoritate absolută în primul tur de scrutin pentru a deveni preşedinte, dar dacă niciunul nu reuşeşte să câştige, un nou tur de scrutin va avea loc o săptămână mai târziu, pe 12 februarie.
Sondajele preliminare sugerează că favorit este fostul ministru de externe Nikos Christodoulidis, un politician pro-european care ar putea obţine peste 30% din voturi în primul tur.
Alţi doi candidaţi proeuropeni, diplomatul Andreas Mavrogiannis, care este susţinut de partidul de stânga AKEL, şi reprezentantul partidului conservator de dreapta DISY, Averof Neofytou, sunt de asemenea în cursă, fiecare cu o susţinere de aproximativ 20%, potrivit sondajelor.
În total în cursă sunt 14 candidaţi.
Campania electorală a fost dominată de probleme precum corupţia, procesul de pace blocat cu ciprioţii turci, disputele de muncă legate de inflaţia accelerată şi migraţia neregulamentară. Potrivit cifrelor UE, Cipru se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Austria, în ceea ce priveşte numărul de solicitanţi de azil pentru prima dată în raport cu populaţia. Autorităţile spun că 6% din cei 915.000 de oameni care trăiesc în sudul insulei sunt solicitanţi de azil.
Principalele sarcini ale noului preşedinte vor fi să cureţe imaginea ţării, care a fost zguduită de scandaluri de corupţie, şi să continue negocierile dificile pentru o eventuală reunificare a insulei.
În urma unui amendament adus Constituţiei în 2019, mandatele preşedintelui Ciprului sunt limitate la două. Preşedintele de dreapta în exerciţiu, Nikos Anastasiades, ales în 2013, nu mai candidează după cele două mandate de cinci ani.
Citește și : Pentagonul menţine poziţia că balonul din China este un dispozitiv de spionaj
Votul se desfăşoară doar în partea de sud a insulei.
Ţara este împărţită între Republica Cipru, membră a Uniunii Europene din 2004, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord, entitate care a apărut în 1974 în urma invaziei şi ocupării de către Turcia a 36% din insulă şi care este recunoscută doar de Ankara. Numeroasele medieri ale Naţiunilor Unite pentru a depăşi această divizare au eşuat. Legislaţia şi reglementările UE se aplică numai în sudul cipriot grec. Guvernul cipriot grec îşi exercită autoritatea doar asupra părţii sudice a insulei, separată de o zonă demilitarizată aflată sub controlul ONU, numită Linia Verde, de autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord.
