iefimerida.gr
Premierul grec Alexis Tsipras efectuează marţi o vizită în Turcia în cadrul căreia va avea convorbiri cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan în încercarea de a aplana tensiunile în legătură cu numeroase probleme dintre cele două ţări, deşi sunt aşteptate puţine progrese, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Traversăm o perioadă dificilă în relaţiile noastre cu Turcia. Este motivul pentru care trebuie să continuăm să discutăm”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului grec Dimitris Tzanakopoulos, într-un interviu pentru canalul de televiziune KritiTv.
Vezi şi: Incendiu devastator în Paris. Şapte oameni au fost ucişi de flăcări! – FOTO/VIDEO
”Această vizită ar putea contribui la o detensionare între cele două ţări”, a continuat el, referindu-se la ”tensiunile referitoare la Marea Egee, Cipru, gestionarea fluxului migratoriu şi cooperarea economică şi energetică”.
În decembrie 2017, Erdogan a vizitat Grecia, fiind primul preşedinte turc care a vizitat ţara după 65 de ani. Dar el a surprins atunci cerând revizuirea Tratatului de la Lausanne din 1923, care stabileşte în special graniţele dintre cele două ţări.
”În timpul vizitei mele, cred că vom avea ocazia să continuăm dialogul dificil, dar onest, început în decembrie 2017”, a declarat Tsipras într-un interviu pentru agenţia de presă turcă Anadolu.
Directorul biroului din Ankara al German Marshall Fund a apreciat că poziţiile celor două ţări ”sunt prea îndepărtate” pentru a conduce la soluţii reale şi obiectivul vizitei este în principal de a evalua ”dacă există spaţiu pentru un dialog în viitor”.
Această vizită survine simbolic la câteva zile după împlinirea a 23 de ani de la o gravă criză diplomatică legată de insulele numite Imia de Grecia şi Kardak de către Turcia, în centrul unor tensiuni recurente între cei doi membri NATO. În 1996, tensiunile au ajuns în pragul unui conflict armat.
Citeşte şi: Maduro răspunde apelului lansat de Grupul de la Lima: ‘Respingător şi ridicol!’
Vizita survine de asemenea la 20 de ani de la începutul procesului de apropiere între cele două ţări. După decenii de tensiuni, Atena a trimis ajutoare Turciei, lovită în 1999 de un puternic cutremur.
”Chiar dacă aceste discuţii nu duc nicăieri, există o aparenţă de dialog şi aceasta este important”, a subliniat Dimitrios Triantaphyllou, director al Centrului pentru Studii Internaţionale şi Europene de la Universitatea Kadir Has din Istanbul.
“Un rezultat concret ar fi o fotografie a unui preşedinte şi a unui premier zâmbind, consolidându-şi dorinţa de a menţine relaţii de bună vecinătate”, a apreciat Dimitrios Triantaphyllou.
Printre diferendele dintre cele două ţări se află problema explorării zăcămintelor de gaze în largul Ciprului, insulă divizată de când trupele turce au invadat în 1974 partea de nord ca reacţie la o lovitură de stat care viza alipirea insulei la Grecia.
Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaze în estul Mediteranei a atras atenţia Ciprului, care doreşte să devină un mare producător de energie.
Dar Ankara cere suspendarea oricărei exploatări până când nu se găseşte o soluţie la divizarea insulei, un alt subiect de tensiune între cele două ţări.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Ibrahim Kalin, a subliniat luni în cadrul unei conferinţe de presă că Turcia nu va accepta un ”fapt împlinit” în estul Mediteranei şi va susţine împărţirea ”echitabilă şi justă” a resurselor.
Pe de altă parte, Ankara şi Atena nu sunt de acord cu trasarea frontierei lor în Marea Egee, unde au loc în mod constant incidente maritime sau aeriene.
Citeşte şi: Copiii români sunt cei mai sănătoşi din Uniunea Europeană (Eurostat)
Un alt subiect fierbinte îl constituie problema migraţiei. Acordul dintre Turcia, care găzduieşte peste 3,5 milioane de refugiaţi sirieni, şi Uniunea Europeană semnat în martie 2016, a limitat semnificativ sosirea de noi solicitanţi de azil de pe coastele Turciei. Dar sute de oameni continuă să ajungă zilnic pe insulele greceşti. Aproximativ 5.000 au făcut acest lucru între septembrie şi decembrie, sporind presiunea asupra taberelor greceşti de refugiaţi deja aglomerate.
Numărul persoanelor care au trecut frontiera terestră între cele două ţări a crescut, de asemenea, de la 5.400 în 2017 la 14.000 în 2018, potrivit ministrului grec al Politicii de migraţie Dimitris Vitsas.
Ankara acuză de asemenea Atena de acordarea de azil unor soldaţi turci care au fugit din ţară după puciul eşuat din iulie 2016. După Ankara, premierul grec va ajunge miercuri la Istanbul, unde va fi primit de Patriarhul Ortodox Bartolomeu.