Statele din Golf suportă costurile cele mai grele ale războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, deși au încercat să îl prevină diplomatic, scrie The Guardian într-o analiză care surprinde tot mai clar furia și frustrarea din regiune. Blocarea Strâmtorii Ormuz, atacurile iraniene asupra infrastructurii și presiunea economică tot mai mare au alimentat resentimentul față de un conflict pe care monarhiile din Golf nu îl consideră al lor.
În Emiratele Arabe Unite, portul industrial Ras Al Khaimah, de obicei foarte activ, a fost redus la tăcere. Navele stau trase la cheu, iar sute de petroliere s-au aglomerat în apropiere, în așteptare, din cauza pericolului tot mai mare de pe mare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
The Guardian notează că orice navă care pleacă din acea zonă spre Marea Arabiei trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai periculoase rute maritime ale momentului. În ultimele zile, două petroliere care se îndreptau spre strâmtoare au fost lovite de rachete iraniene, iar unul a luat foc.
Sâmbătă, și Fujairah, principalul port petrolier al Emiratelor pe coasta estică, a fost vizat de un atac cu dronă. Reuters a relatat ulterior că operațiunile de încărcare la Fujairah au fost reluate, dar incidentul a arătat cât de vulnerabil este unul dintre cele mai importante noduri energetice din lume.
Aceste state, scrie The Guardian, nu au intrat de bunăvoie în acest război. Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Oman au permis zeci de ani baze, infrastructură și acces militar american pe teritoriul lor și au fost printre cei mai mari cumpărători de armament și tehnologie din SUA. În schimb, Washingtonul a fost garantul lor de securitate.
Numai că, spun analiștii citați de publicație, relația începe să fie privită tot mai critic, după ce Donald Trump a ales să lovească Iranul, în pofida avertismentelor venite chiar din Golf. Liderii din regiune au încercat înaintea atacurilor să convingă Washingtonul să evite războiul și au avertizat în repetate rânduri asupra consecințelor pentru securitatea regională. Mai mult, Trump ar fi decis însă să meargă mai departe fără să-și consulte serios aliații din Golf.
Astfel, scrie The Guardian, amenințarea iraniană, de care statele din Golf se temeau de ani de zile, a devenit o realitate directă abia în momentul în care SUA au declanșat războiul.
„Aceasta nu este lupta noastră”, este mesajul care străbate comentariile experților și reacțiile din regiune. Khaled Almezaini, profesor asociat de politică și relații internaționale la Universitatea Zayed din Abu Dhabi, spune că există o condamnare clară a atacurilor iraniene, dar și un mesaj la adresa americanilor și israelienilor: trebuie găsită o cale pentru a opri războiul, pentru că statele din Golf sunt cele care suportă acum consecințele directe.
Costurile sunt deja uriașe. Aviația regională rămâne puternic restricționată, companiile aeriene pierd miliarde, Bahrainul se confruntă cu o criză economică, iar reputația Emiratelor ca refugiu pentru turism și investiții occidentale a fost afectată serios.
În paralel, chiar dacă majoritatea rachetelor și dronelor iraniene sunt interceptate, sistemele de apărare și interceptoarele costă enorm. În cazul Emiratelor, cheltuielile au trecut deja de 2 miliarde de dolari, potrivit analizei.
Miza cea mai mare rămâne însă energia. Strâmtoarea Ormuz este singura ieșire maritimă dintre Golf și oceanul deschis, iar prin ea trece în mod normal aproximativ o cincime din energia globală.
The Guardian scrie că blocada violentă impusă de Iran a dus la o reducere drastică a exporturilor de petrol și gaze de care depind economiile din Golf. Estimările citate de publicație vorbesc despre pierderi zilnice între 700 de milioane și 1,2 miliarde de dolari din exporturile de petrol.
Reuters și FT au raportat separat că închiderea aproape completă a Ormuzului a produs cea mai mare perturbare a pieței petroliere globale din istorie, iar IEA estimează reduceri de cel puțin 10 milioane de barili pe zi în producția regiunii.
Analiza ridică și o problemă strategică mai profundă: cât de reală este, de fapt, garanția de securitate oferită de SUA statelor din Golf?
The Guardian citează experți care spun că dezechilibrul din această relație nu a fost niciodată mai evident. Statele din Golf oferă baze, acces, contracte și aliniere strategică, dar atunci când Washingtonul decide să intre într-un război care le expune direct, consultarea lor pare limitată, iar protecția oferită este percepută ca insuficientă sau prea costisitoare.
Tocmai această asimetrie alimentează acum întrebări despre viitorul parteneriatului și despre nevoia unei autonomii strategice mai mari.
The Guardian pune accent și pe poziția Omanului, una dintre cele mai tranșante voci din regiune. Ministrul de Externe Badr bin Hamad al-Busaidi, care a mediat discuțiile anterioare dintre SUA și Iran, a declarat că atacurile SUA și Israelului asupra Iranului sunt ilegale și că statele care au lansat războiul încalcă dreptul internațional atât timp cât continuă ostilitățile.
Muscatul vede loviturile ca parte a unei încercări de a reconfigura Orientul Mijlociu în favoarea Israelului, într-un moment în care negocierile privind programul nuclear iranian avansau.
În același timp, statele din Golf se află într-o poziție contradictorie. Pe de o parte, încearcă să reducă tensiunea și să împingă conflictul spre o ieșire diplomatică. Pe de altă parte, nu vor să rămână cu un Iran slăbit, rănit și imprevizibil la ușă, fără ca Washingtonul să ofere o soluție clară de securitate după război.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
De aici și formula citată de The Guardian de la Sanam Vakil, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House: „Acesta este coșmarul cel mai rău al Golfului”. În opinia ei, există „multă furie și frustrare față de Statele Unite”, pentru că nu este războiul lor, dar sunt cei care îi suportă greul.
Efectele nu mai sunt doar geopolitice sau macroeconomice, ci au coborât deja în viața de zi cu zi.
The Guardian încheie cu exemplul unui tânăr de 27 de ani care lucrează la o firmă de închiriat bărci și jetski-uri în marina de lângă portul Ras Al Khaimah. El spune că, de zile întregi, ambarcațiunile nu mai pot ieși pe mare din cauza luptelor și a interdicțiilor impuse de paza de coastă. Nu mai sunt clienți, afacerea este blocată, iar salariul lui este în pericol.
Imaginea aceasta rezumă poate cel mai bine analiza: statele din Golf nu doar că plătesc strategic și economic pentru un război pe care nu l-au vrut, dar văd deja cum costurile ajung direct în porturi, în companii și în viața oamenilor obișnuiți.
