Scene inimaginabile la Washington: susţinătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul, templul democraţiei americane, întrerupând sesiunea care ar fi trebuit să confirme victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale din noiembrie, comentează joi AFP, potrivit agerpres.
După o pauză forţată de mai multe ore, Congresul a reluat miercuri seară procesul de certificare a victoriei lui Biden, respingând, întâi în Senat şi ulterior în Camera Reprezentanţilor, obiecţiile aleşilor republicani faţă de rezultatele alegerilor prezidenţiale în statul Arizona.
Citește și: Femeia care a murit în incidentele din Congresul american a fost ÎMPUȘCATĂ de polițiști
Însă dezbaterile au fost apoi din nou întârziate, aleşii republicani cerând să fie examinată legalitatea scrutinului din Pennsylvania.
În ceea ce-l priveşte, preşedintele ales Joe Biden a denunţat, din Delaware, un climat de ”insurecţie”.
Imaginile surprinse în interiorul impozantei clădiri a Capitoliului, situată în inima capitalei federale americane, vor marca istoria: congresmeni purtând măşti de gaze, agenţi de poliţie îmbrăcaţi în civil pe culoarele Congresului SUA. Ele vor rămâne pentru totdeauna asociate cu finalul zbuciumat al mandatului lui Donald Trump, care pare totuşi extrem de izolat în tabăra republicană, notează AFP. De aproape două luni, acesta refuză să-şi accepte înfrângerea şi promovează teoria unei conspiraţii contra sa.
Militari ai Gărzii Naţionale au fost trimişi din statul Virginia la Washington pentru a restabili calmul după mai multe ore de tensiuni extreme. O interdicţie de circulaţie a intrat în vigoare în Washington DC miercuri la ora 18:00, unde starea de urgenţă va fi prelungită pentru 15 zile.
În tumultul evenimentelor, o femeie a fost împuşcată mortal în clădirea Capitoliului de un glonţ tras de poliţişti. Această rezidentă din California se numea Ashli Babbitt şi era o susţinătoare ardentă a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump.
Alte trei persoane şi-au pierdut viaţa în zona Capitoliului miercuri, dar pentru moment poliţia nu leagă aceste decese de violenţele din Congres.
Într-o alocuţiune rostită din statul Delaware pe un ton grav, Joe Biden, care îşi va prelua la 20 ianuarie mandatul de preşedinte, a denunţat un atac ”fără precedent” împotriva democraţiei americane.
El i-a solicitat lui Donald Trump să se adreseze ”imediat” americanilor, prin intermediul televiziunii, pentru a cere ”încetarea asediului” asupra Capitoliului şi a acestei ”insurecţii”.
Trump s-a mulţumit să posteze câteva mesaje pe Twitter şi un scurt video în care le-a cerut susţinătorilor lui să se abţină de la violenţe şi să ”se întoarcă acasă”.
”Vă iubesc. Înţeleg durerea voastră”, a adăugat el, evocând încă o dată alegerile ”furate”.
Mesajul video a fost retras la scurt timp de Facebook, care a considerat că înregistrarea ar ”contribui creşterea riscurilor violenţei”. Cu aceeaşi ocazie, reţeaua de socializare online a decis să-l blocheze pe Trump pentru 24 de ore.
La rândul său, Twitter a şters înregistrarea video, a blocat contul @realDonaldTrump pentru 12 ore şi a ameninţat cu suspendarea permanentă, măsuri fără precedent.
Singurul dintre predecesorii republicani ai lui Donald Trump încă în viaţă, George W. Bush, a denunţat scenele de haos demne de o ”republică bananieră”.
În opinia fostului preşedinte democrat Barack Obama, aceste violenţe constituie ”un moment de ruşine şi oprobriu” pentru America.
Aceste imagini au provocat indignare peste hotare. Berlinul i-a cerut lui Donald Trump să ”înceteze să calce în picioare democraţia”, în timp ce Londra a denunţat ”scenele ruşinoase”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la rezistenţă în faţa ”violenţei unora” contra democraţiilor.
O intervenţie aparte a avut secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a denunţat ”scenele şocante”, el subliniind că rezultatul scrutinului democratic din SUA trebuie să fie ”respectat”.
Potrivit US Capitol Historical Society, este prima dată când Capitoliul a fost invadat după ce clădirea a fost incendiată de către trupele britanice în 1814.
Înainte ca dezbaterile din Congres să fie întrerupte, vicepreşedintele în exerciţiu Mike Pence începuse să prezideze sesiunea comună a Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului care trebuie să oficializeze votul al 306 de mari electori în favoarea lui Joe Biden faţă de 232 pentru Donald Trump. Potrivit Constituţiei, rolul său, în mare parte protocolar, constă în ”deschiderea” certificatelor trimise de fiecare dintre cele 50 de state din componenţa SUA pentru a transmite voturile marilor electori.
Liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a subliniat la reluarea şedinţei că forul legislativ nu se va lăsa ”intimidat”.
Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat de-ai lui Donald Trump, a anunţat la rândul său că va înceta să îl mai susţină pe preşedintele în exerciţiu. ”Nu mai contaţi pe mine. Ajunge”, a spus el.
Citește și: Reacții internaționale la evenimentele bulversante din SUA
Violenţele de la Capitoliu au survenit după alegerile parţiale din statul Georgia, câştigate de democraţi. Candidatul democrat Raphael Warnock a învins-o pe senatoarea Kelly Loeffler şi a intrat în istorie ca primul senator afro-american ales în acest stat din Sud tradiţional conservator.
La rândul său, Jon Ossoff a câştigat cursa pentru al doilea loc de senator de Georgia. La 33 de ani, el va deveni cel mai tânăr senator democrat de la … Joe Biden în 1973.
Partidul Democrat va avea 50 de mandate în Senat, la fel ca republicanii. Dar, aşa cum prevede Constituţia SUA, viitorul vicepreşedinte Kamala Harris va avea puterea de a departaja voturile în caz de balotaj, şi deci de a înclina balanţa în favoarea democraţilor.