Declaraţia comună semnată vineri, la Chişinău, de preşedinţii parlamentelor Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei conturează mai clar perspectiva europeană a acestor ţări şi le solicită partenerilor mai mari din Uniunea Europeană şi de peste ocean să contribuie la securitatea din regiune, constată analistul politic Petru Bogatu. La rândul său, politologul Alexandru Solcan subliniază că în timpul conferinţei interparlamentare din capitala Republicii Moldova reprezentanţi ai unor ţări europene au vorbit despre şansa ţărilor din Parteneriatul Estic la aderare în UE şi au transmis mesaje de susţinere, informează Deschide.md.
“Este un document aşteptat, (necesar) pentru ca cele trei state din Parteneriatul Estic – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia – care sunt mai avansate în procesul de integrare în UE, să-şi coordoneze acţiunile în contracararea diverselor ameninţări şi a pericolelor care le pasc. Această reuniune este un lucru foarte bun şi este exact ceea ce au nevoie cele trei state”, a declarat Bogatu, conform agerpres.
În opinia sa, declaraţia semnată “nu este una sub nivelul aşteptărilor pentru că, pe de o parte, aceste ţări se angajează să-şi intensifice eforturile de integrare în UE, iar pe de altă parte solicită partenerilor occidentali mai mari din UE şi de peste ocean să contribuie la siguranţa naţională a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei’.
Citește și : Viktor Ianukovici – „Nu am avut contacte personale cu Paul Manafort”
“Ele nu pot fi comparate cu Azerbaidjan sau Armenia, pentru că au avansat mai mult pe segmentul integrării europene, iar pe de altă parte au interese distincte şi au probleme comune. Mă refer la tentativele Rusiei de a contracara procesul lor de integrare. Toate acestea creează situaţia ca, în cadrul Parteneriatului Estic, aceste state să obţină un statut aparte”, a declarat Petru Bogatu. El a estimat drept “încurajatoare” declaraţiile unor participanţi la conferinţă care au pledat pentru crearea premiselor pentru ca cele trei state să iasă din aşa-zisa ‘zonă gri’ desprinsă recent de blocul sovietic, în care nu s-au cristalizat opţiunile de politică externă şi principiile de construire a statului.
“Una peste alta, cred că această reuniune este un pas foarte important pe care îl fac cele trei state pe calea integrării euroatlantice’, a conchis Bogatu.
Potrivit lui Alexandru Solcan, la Conferinţa interparlamentară a fost transmis un mesaj clar din partea tuturor celor prezenţi la eveniment: sunt provocări externe pentru cele trei ţări. “Vorbim despre sprijinul care vine de la Consiliul Atlantic, dar şi de mesajele transmise de oficialităţi din Polonia şi Suedia. Este important ca mesajele acestea să fie auzite, pentru că, de multe ori, UE se ghidează după principii şi valori, însă nu vede unele provocări cu care se confruntă Republica Moldova, Georgia, Ucraina. În acest caz, ar trebui implementate alte tactici şi strategii. Este o iniţiativă extraordinară din partea parlamentului Republicii Moldova şi ea vine să consolideze eforturile pentru a face faţă acestor provocări pe care noi le numim război hibrid”, a subliniat analistul.
Acesta a salutat mesajele de susţinere din partea unor ţări europene precum Estonia, Polonia Lituania şi Suedia, care vorbesc despre şansa de aderare la UE a ţărilor din Parteneriatul Estic.
Preşedinţii parlamentelor Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei au adoptat o declaraţie prin care se angajează să promoveze o poziţie comună în domeniul apărării şi securităţii. Documentul a fost semnat de Andrian Candu, Irakli Kobakhidze şi Andriy Parubiy în timpul Conferinţei interparlamentare de nivel înalt ‘Georgia, Republica Moldova şi Ucraina: Parteneriatul Estic şi provocările actuale de securitate’.
