Experienţa primului Război din Golf de acum trei decenii şi jumătate sugerează că aprecierea preţului petrolului, chiar dacă e amplă, afectează doar marginal economia, cu condiţia ca episodul să se consume repede, potrivit unei analize realizate de Investimental, transmite Agerpres.
După primele trei zile ale actualului război din Iran, cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu aproximativ 11%, cu un vârf intraday de până la 16%. Prin comparaţie, benchmark-ul crescuse deja cu 30% doar în primele trei zile după ocuparea Kuweitului de către Irak, pe 2 august 1990, pentru ca până la maximele din octombrie 1990, atinse înainte de intervenţia efectivă a alianţei militare conduse de Statele Unite, să urce cu peste 170%, conform analizei realizată de Investimental.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
„Dacă luăm în considerare maximele din ziua a şasea de tranzacţionare de la începutul conflictului, creşterea preţului petrolului a fost mai consistentă acum faţă de perioada similară din 1990. Astfel, prin raportare la maximele atinse intraday, acum preţul futures al petrolului WTI a urcat cu peste 75%, în timp ce în urmă cu trei decenii şi jumătate aprecierea a fost de sub 35%. În 1990, saltul petrolului, care a început, la fel ca în prezent, înainte de izbucnirea războiului, a antrenat o accelerare pe termen scurt a inflaţiei. La nivelul întregului an însă, saltul nu a fost major: de la puţin sub 5% în 1989 la aproximativ 5,5% în 1990”, spun analiştii Investimental.
La nivelul bursei americane, după primele trei zile ale conflictului actual din Orientul Mijlociu, indicele reprezentativ S&P 500 se tranzacţiona foarte aproape de nivelurile de vinerea trecută, ultima zi de pace. Iar, după o săptămână, declinul era de doar 2%.
În schimb, în primele trei zile ale primului Război din Golf, indicele s-a depreciat cu aproximativ 6%, pentru ca până la minimul din octombrie – atins simultan cu maximul petrolului – declinul să ajungă la circa 20%.
„În scenariul pozitiv că actualul conflict nu se transformă într-un nou „forever war”, două reduceri suplimentare de dobândă rămân încă posibile pentru anul acesta, deşi probabilitatea lor s-a diminuat. Federal Reserve ar putea temporiza ciclul de relaxare monetară, pieţele anticipând la acest moment că prima reducere va avea loc în iulie, nu în iunie, cum se estima anterior. Însă, în ipoteza că războiul se va prelungi sau se va complica prin implicarea mai multor actori, datele problemei se schimbă. Dacă preţul petrolului va continua să crească şi inflaţia va depăşi anumite niveluri critice, banca centrală americană se va vedea nevoită să adopte o atitudine precaută, în sensul că va pune pe hold procesul de relaxare monetară şi chiar, într-un scenariu extrem, ar putea lua în calcul şi creşterea dobânzilor”, susţine directorul general adjunct al Investimental.
Federal Reserve are încă în vedere episodul din februarie 2022. Războiul din Ucraina, cel mai recent conflict major cu efecte profunde asupra pieţelor, a izbucnit într-un context în care bancherii centrali americani ezitau să majoreze dobânzile, deşi inflaţia urcase la 7,5% faţă de 1,4% cu un an înainte.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În 2022, scăderea din maxim în minim a indicelui S&P 500 a fost de peste 27%. Spre deosebire însă de anul începerii războiului din Ucraina, acum nivelul inflaţiei în Statele Unite ale Americii este semnificativ mai jos – sub 3% – şi într-o evoluţie stabilă în ultimele luni, iar perspectiva înăspririi politicii monetare este mai îndepărtată şi condiţionată de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, arată analiza.
„În aceste condiţii, o evaluare mai clară a implicaţiilor actualului conflict asupra economiei şi pieţelor va fi posibilă în următoarele săptămâni, pe măsură ce elementele cu adevărat relevante se vor sedimenta”, consideră analiştii.
