Analistul Anatol Țăranu atrage atenția asupra unei afirmații controversate făcute recent de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care a enumerat românii printre minoritățile etnice din Republica Moldova. Într-un editorial publicat de IPN, Țăranu subliniază că această formulare contrazice realitatea istorică și riscă să legitimeze tezele propagandei sovietice și ruse despre statutul Basarabiei.
El critică lipsa de reacție a autorităților de la Chișinău și București, considerând că este necesară o intervenție oficială pentru a clarifica această eroare și pentru a informa corect opinia publică internațională. Potrivit analistului, definirea românilor din Republica Moldova ca minoritate națională implică, în mod eronat, existența unei identități majoritare diferite, ceea ce ar putea justifica, indirect, anexarea Basarabiei de către URSS în 1940.
Moldovenismul antiromânesc – un instrument geopolitic
Țăranu explică faptul că Republica Moldova se confruntă cu o criză identitară perpetuă, alimentată de influențe externe și de lupte ideologice interne. Întrebarea fundamentală care divizează societatea este dacă locuitorii sunt români sau moldoveni, o confuzie întreținută de propaganda rusă și de politicieni interesați să mențină statu-quo-ul moldovenismului antiromânesc.
Acest concept, afirmă analistul, nu este o teorie istorică autentică, ci un instrument politic creat în perioada sovietică pentru a slăbi conștiința națională românească în Basarabia. Stalin și ideologii sovietici au inventat o „limbă moldovenească” distinctă de limba română și au încercat să șteargă orice referință la legăturile istorice dintre cele două maluri ale Prutului. După prăbușirea URSS, această strategie a fost preluată de forțele pro-ruse, care folosesc confuzia identitară pentru a împiedica Republica Moldova să se apropie de România și de Uniunea Europeană.
În opinia lui Țăranu, moldovenismul antiromânesc nu este doar o chestiune culturală, ci un mecanism de menținere a influenței Rusiei asupra Republicii Moldova. Prin promovarea unei identități distincte, politicienii pro-ruși mențin o populație divizată și ușor de manipulat, consolidând dependența de Moscova.
Cum influențează Rusia identitatea Republicii Moldova
Analistul explică faptul că Rusia utilizează mai multe pârghii pentru a menține Republica Moldova sub influența sa, una dintre cele mai importante fiind controlul asupra spațiului mediatic. Presa pro-Kremlin promovează constant mesaje antiromânești și antioccidentale, creând o atmosferă de neîncredere față de integrarea europeană.
De asemenea, forțele politice pro-ruse, precum Partidul Socialiștilor (PSRM), propagă ideea că apropierea de România ar duce la pierderea suveranității Republicii Moldova. Aceste formațiuni beneficiază de sprijin financiar și logistic din partea Rusiei, împiedicând reformele democratice și modernizarea țării.
O altă metodă de influență este dependența economică și energetică de Rusia, menținută prin conflictul transnistrean. Kremlinul folosește livrările de gaze și embargourile asupra produselor moldovenești ca mijloace de șantaj pentru a descuraja orientarea pro-europeană a Chișinăului.
Românismul – calea spre Europa și modernizare
În contrast cu moldovenismul antiromânesc, Anatol Țăranu susține că asumarea identității românești este singura cale reală spre modernizare și integrare europeană. Acesta argumentează că identitatea românească a Republicii Moldova nu este un construct artificial, ci un adevăr istoric și cultural.
Analistul subliniază că Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care Basarabia a fost anexată de URSS în 1940, a fost un act de agresiune împotriva României. Deportările, represiunea și politica de rusificare care au urmat demonstrează că nu a fost vorba despre o „eliberare”, ci despre o anexare forțată cu consecințe dramatice.
Prin urmare, includerea românilor din Republica Moldova în rândul minorităților naționale este o eroare gravă, care riscă să valideze indirect narațiunile propagandei sovietice. Țăranu consideră că acest incident ridică semne de întrebare atât asupra politicii identitare promovate de Chișinău, cât și asupra eficienței diplomației românești în informarea partenerilor europeni.
În final, analistul face apel la o reacție oficială din partea autorităților de la Chișinău și București pentru a corecta această gafă și pentru a reafirma identitatea națională românească a Republicii Moldova.
This post was last modified on 28/02/2025 12:37 12:37