În calitate de succesor de drept al Uniunii Sovietice, Rusia a moștenit conflictele înghețate din Republica Moldova și Caucaz și le folosește în scopuri geopolitice pentru a stopa dezvoltarea acestor teritorii și a le menține în sfera sa de influență.
Opinia aparține comentatorului politic, Anatol Țăranu, și a fost expusă în cadrul dezbaterii „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit istoricului, războiul la scară largă din Ucraina a izbucnit după ce Kievul a refuzat scenariul transnistrizării așa-ziselor republici Donețk și Lugansk, iar Rusia a înțeles că nu poate controla Ucraina, după modelul Republicii Moldova.
Istoricul Anatol Țăranu spune că autoritățile sovietice au creat zone de conflict pe teritoriul URSS pentru a stopa dezmembrarea Uniunii. Potrivit comentatorului politic, Moscova a încercat fără succes să genereze un conflict separatist, similar celor din Republica Moldova și Caucaz, și în țările baltice.
„Tentativa de a crea zone de conflict pe teritoriul Uniunii Sovietice, în perioada când au început procesele de destrămare a URSS, au fost folosite de autoritățile sovietice pentru a stopa dezmembrarea URSS. În acest context, conflictul transnistrean și situația din Găgăuzia sunt relevante.
Există acte care confirmă că fosta conducere sovietică l-a avertizat pe președintele Sovietului Suprem al RSSM, Mircea Snegur, că dacă Moldova va alege calea ieșirii din URSS asta va genera conflicte separatiste. Ceea ce, într-un final, s-a întâmplat. Conducerea sovietică a încercat să inițieze conflicte separatiste nu doar în Moldova și Caucaz, dar și în țările baltice. Dar în țările baltice acest scenariu nu s-a materializat. Până în prezent, politologii și istoricii dezbat subiectul incapacității conducerii sovietice de a pune în aplicare un scenariu separatist în țările baltice”, a spus istoricul Anatol Țăranu.
Potrivit lui Anatol Țăranu războiul de la Nistru din 1992 a fost generat, inclusiv, de diferențele etnice și politice ale populației de pe cele două maluri. Potrivit istoricului, Rusia a accentuat aceste diferențe susținând mai mult dezvoltarea economică a malului stâng al Nistrului.
„Trebuie să ținem cont de faptul că regiunea transnistreană nu a fost niciodată parte a României, cu excepția unei perioade foarte scurte. Și asta a fost o diferență foarte abil folosită de oamenii care au încercat să aprindă acest conflict separatist. E adevărat că diferendul transnistrean nu are rădăcini etnice. Dar totuși există componente de ordin etnic și politic. Regiunea transnistreană întotdeauna a ocupat un loc aparte în componența RSSM. Conducerea sovietică a acordat mai multă atenție dezvoltării social-economice a regiunii transnistrene în comparație cu zona Basarabiei.
În comparație cu clasa politică a țărilor baltice, clasa politică din Moldova și Caucaz s-a dovedit a fi mai puțin capabilă de a depăși aceste situații de conflict și au permis extinderea conflictelor până la conflicte militare. Când s-a prăbușit URSS, a dispărut și scopul acestor conflicte, pentru că aceste conflicte au fost create pentru a menține URSS. Ulterior, Federația Rusă, în calitate de succesor al Uniunii Sovietice a moștenit aceste conflicte și le-a utilizat în scopuri geopolitice”, a explicat Anatol Țăranu.
Ex-ambasadorul Republicii Moldova la Moscova a explicat că extinderea războiului din Ucraina a avut la bază refuzul Kievului de a accepta transnistrizarea țării. Potrivit expertului, Rusia și-a dorit stoparea dezvoltării Ucrainei prin menținerea unor conflicte înghețate pe teritoriul țării vecine.
„Există o legătură între războiul din Ucraina și scopul geostrategic al conflictelor înghețate. Războiul din Ucraina se explică prin faptul că Ucraina a refuzat că accepte scenariul moldovenesc de soluționare a conflictelor din Donețk și Lugansk, prin crearea unor conflicte înghețate. Kievul a refuzat transnistrizarea țării. Comisia de la Minsk privind soluționarea conflictelor din Est-ul Ucrainei încerca să promoveze formula transnistrizării.
În prima etapă, fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, era gata să accepte acest scenariu, dar Kievul s-a oprit la timp. Și asta a generat o reacție agresivă din partea Rusiei care a dus la anexarea Crimeii și a declanșat ulterior războiul la scară largă din Ucraina. Era clar că după modelul regiunii transnistrene Ucraina nu poate fi controlată”, a mai spus Anatol Țăranu.
Dezbaterea publică „Blestemul conflictelor înghețate și soluțiile lor” este ediția a 312-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția de Presă IPN organizează acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.