Antisemitism, liberă exprimare și standarde duble în universitățile din America
Președintele universităților Harvard, Massachusetts Institute of Technology (MIT) și University of Pennsylvania (Penn) au depus săptămâna trecută mărturie pe tema antisemitismului din instituțiile lor în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților. Nu a mers bine pentru ele, scrie THE NEW YORK TIMES.
Reprezentanta Elise Stefanik, o republicană din New York, le-a întrebat pe președinte dacă „îndemnul la genocid contra evreilor” violează codurile de conduită ale universităților și constituie „intimidare ori hărțuire”. Nici măcar una dintre ele nu a putut răspunde cu „da”. Sally Kornbluth de la MIT a declarat că ar putea fi, dar numai „dacă vizează indivizi anume, nu referitor la declarații publice”. Elizabeth Magill de la Penn a calificat-o drept „o decizie care depinde de context”. Claudine Gay de la Harvard s-a declarat de acord cu Magill, adăugând că depinde și dacă „se transformă în comportament”.
Citeşte şi: Ce ar însemna unirea R. Moldova cu România? – Stiripesurse.md
Nici n-a apucat să treacă o zi și răspunsurile respective erau deja condamnate nu numai de republicani și donatori bogați ai universităților precum Bill Ackman și Marc Rowan, ci și de democrați de seamă. Laurence Tribe, profesor emerit de drept la Harvard, i-a reproșat lui Gay „răspunsurile ezitante, oficioase și bizar de evazive”. Guvernatorul Pennsylvaniei, Josh Shapiro, care e și membru fără drept de vot al conducerii Penn, a calificat răspunsul lui Magill drept „inacceptabil”. Și Casa Albă a intervenit: „E incredibil că este nevoie să se afirme acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt Andrew Bates. „Îndemnurile la genocid sunt monstruoase și anti-etice în raport cu tot ce reprezentăm noi ca țară.”
Antisemitism, liberă exprimare și standarde duble în universitățile din America
Am o oarecare înțelegere pentru cele trei președinte și pentru comportamentul lor ezitant. Nici una nu este în funcție de multă vreme. Toate au specificat că detestă antisemitismul în cele peste trei ore ale audierii. Și toate se chinuie în mod vădit să găsească un echilibru între respectarea liberei exprimări în campusuri și combaterea discursului urii. Ulterior, când Magill a postat online un clip pentru a-și clarifica afirmațiile, avea expresia unui om demoralizat, suspectând că e pe punctul de a fi concediat [între timp a demisionat – n.trad.].
Dar problema profundă cu mărturiile celor trei nu ține în esență nici de îndemnul la genocid, nici de libera exprimare. Problema în sine o reprezintă dublul standard – el însuși o formă a antisemitismului [în cazul de față – n.trad.], numai că una mai dificil de detectat.
Dublul standard e următorul: facultăți și universități care de ani și ani se fac remarcate prin cenzură când vine vorba de libera exprimare în general, par să fi descoperit brusc virtuțile liberei exprimări abia acum, când exprimarea în cauză tinde să le facă rău în mod special evreilor.
Acest lucru s-a evidențiat de mai multe ori pe parcursul audierii. Reprezentantul Tim Walberg, un republican din Michigan, a observat că Carole Hooven, o profesoară de biologie evoluționistă a fost prigonită de la Harvard (deși nu concediată de-a dreptul) pentru opinia ei privind existența celor două sexe. Walberg a întrebat: „În care lume un îndemn la violență contra evreilor constituie exprimare protejată, dar convingerea că sexul este biologic și binar nu constituie?” Gay nu a fost capabilă să-i ofere un răspuns real. Reprezentantul Donald Norcross, democrat din New Jersey, a întrebat-o pe Magill dacă ar permite organizarea la Penn a unei conferințe ipotetice cu 25 de oratori rasiști – dat fiind că în septembrie a permis pe baza principiului liberei exprimări o conferință la care au vorbit mai mulți oratori catalogați drept antisemiți, unii inclusiv de către ea însăși. Nu a avut puterea să răspundă cu „da”.
Antisemitism, liberă exprimare și standarde duble în universitățile din America
Mai sunt și alte exemple, din abundență. Presupusul atașament al MIT pentru diversitatea opiniilor, proslăvit de Kornbluth la audiere, abia dacă putea fi sesizat acum doi ani, când una dintre facultățile ei a anulat o prelegere științifică a geofizicianului Dorian Abbot de la Universitatea din Chicago, întrucât acesta se arătase sceptic referitor la unele inițiative pro-diversitate.
Universitatea Stanford a publicat după atacurile din 7 octombrie un comunicat în care afirma că „nu își asumă poziții în privința chestiunilor geopolitice și a subiectelor de știri”. Or Stanford și-a făcut din plin cunoscută poziția în privința uciderii lui George Floyd.
Profesoara de drept Amy Chua de la Universitatea Yale a fost lăsată fără mai multe atribuții și a fost ostracizată deopotrivă de studenți și administrație, din motive care sunt vădit pretexte, fiindcă a comis păcatul de a-l lăuda pe Brett Kavanaugh [judecător propus de Trump la Curtea Supremă – n.trad.], după cum consemna acest ziar în 2021. Și totuși, atunci când Zareena Grewal, profesoară asociată de studii americane la Yale, a scris pe X chiar pe 7 octombrie că Israelul „e un stat de coloniști criminal, care comite genocid, iar palestinienii au dreptul deplin de a opune rezistență prin luptă armată”, universitatea i-a luat apărarea, afirmând că declarațiile ei „reprezintă propriile ei opinii”.
Antisemitism, liberă exprimare și standarde duble în universitățile din America
Cuvântul potrivit pentru toate acestea e „ipocrizie”. Gay, Kornbluth și Magill poate că nu sunt vinovate personal pentru situație, întrucât au preluat recent conducerea universităților lor. Dar există acolo o ipocrizie instituțională pe care ele au datoria – cel puțin – s-o admită.
Dar mai trebuie să ia o decizie: dacă ele sunt cu adevărat adepte ale liberei exprimări – cum eu însumi cred că ar trebui să fie -, atunci principiul trebuie să li se aplice tuturor opiniilor controversate, inclusiv chestiunilor incendiare legate de rase și genuri, cât și în privința criteriilor de angajare a profesorilor și de înscriere a studenților care ar trebui să reflecte o diversitate ideologică. Dar dacă vor să continue să interzică și să pedepsească discursul considerat de ei jignitor, atunci regula trebuie aplicată tuturor discursurilor jignitoare, inclusiv îndemnurilor de a șterge Israelul de pe hartă și susținerii unei rezistențe criminale.
Dacă audierea a reușit să clarifice ceva, atunci a lămurit faptul că epoca ambivalenței, pe spinarea evreilor, trebuie să se încheie acum.
