La peste 70 de ani de la sfârşitului nazismului, antisemitismul rămâne “profund înrădăcinat” în societatea germană, a afirmat procuroarea generală a Berlinului, Claudia Vanoni, mărturisind dificultăţile justiţiei în asistarea victimelor acestui fenomen, relatează AFP, scrie Agerpres.
”Antisemitismul a fost întotdeauna acolo”, a declarat într-un interviu avocata Claudia Vanoni, responsabilă pe probleme legate de antisemitism, o funcţie inedită creată în urmă cu şase luni din cauza creşterii infracţionalităţii în capitala Germaniei.
Citește și : Noi incendii de vegetație în Portugalia din cauza creşterii temperaturilor
“Dar cred că în ultima vreme antisemitismul a devenit din nou mai zgomotos, mai agresiv, flagrant”, a avertizat ea.
Antisemitismul este adesea exprimat prin insulte pe reţelele sociale, cum ar fi un mesaj pe Twitter de incitare la ură al unui presupus susţinător al clubului de fotbal FC Union împotriva unui jucător israelian de la Ingolstadt.
Alte cazuri au şocat, între care cel de anul trecut al unui adolescent evreu chinuit psihic luni de zile într-o şcoală privată din cartierul Zehlendorf, cazul unui israelian care purta kippa atacat de un sirian în cartierul Prenzlauer Berg sau al unui restaurator evreu hărţuit de peste un an după ce a postat pe net un videoclip al unui bărbat care l-a insultat.
Aceste reacţii arată “foarte clar cât de profund este înrădăcinat antisemitismul în societatea noastră”, a subliniat Claudia Vanoni.
În pofida a decenii de pocăinţă pentru Holocaust, Germania nu face excepţie în Europa, unde, la fel ca în Franţa, atacurile împotriva evreilor s-au răspândit.
Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, chiar a denunţat în luna februarie creşterea “înfricoşătoare” cu 9,4% a actelor antisemite în 2018 faţă de 2017.
Potrivit procuroarei Vanoni, evoluţia din ultimii ani ilustrează un recul al inhibiţiilor. Intrarea senzaţională a extremei drepte în Bundestag în 2017, din rândul căreia unii oficiali au făcut remarci discriminatorii, a contribuit la această creştere.
Mulţi trăiesc pe internet “ura lor împotriva evreilor” şi “aceste acţiuni le încurajează pe altele”, a menţionat procuroarea.
Antisemitismul importat de migranţii sirieni, afgani sau irakieni, dintre care mai mult de un milion au venit în Germania în anii 2015 şi 2016, este de asemenea perceput ca o ameninţare crescută.
Autorii acestor delicte “provin din toate straturile societăţii”, a explicat procuroarea, care constată că “stereotipurile despre evrei sunt transmise de la o generaţie la alta”, cum ar fi de exemplu cel referitor la bani.
“Unii au interiorizat aceste prejudecăţi fără să conştientizeze că este vorba de antisemitism”, a observat Claudia Vanoni.
Citește și : OMS: 900.000 de doze de vaccin împotriva holerei, în drum spre Mozambic
Pentru a ilustra, Vanoni citează o anecdotă potrivit căreia fiecare evreu a trăit cel puţin o dată experienţa de a auzi: “Nu arăţi deloc a evreu!” Nu se va pune niciodată acest lucru unui catolic sau protestant, a adăugat ea.
Confruntată cu înmulţirea infracţiunilor, justiţia pare adesea neputincioasă. Cifrele parchetului arată că din 440 de plângeri înregistrate anul trecut la Berlin, 41% au fost clasate fără urmări, 19% au ajuns în faţa unui judecător, iar celelalte au fost redistribuite la alte parchete, suspecţii neavând domiciliul în capitala germană.
În plus, multe victime nu depun plângere, întrucât ”consideră că nu se va întâmpla nimic”.
Aceasta este provocarea procuroarei: Să interacţioneze cu organizaţiile evreieşti pentru a crea o relaţie de încredere şi să încurajeze victimele să se adreseze justiţiei, recunoscând în acelaşi timp limitele acţiunilor lor, pentru că nu orice act antisemit este o infracţiune, de exemplu refuzul unui şofer de taxi de a lua un evreu în maşină. În schimb, o insultă sau o incitare la ură constituie o infracţiune.
Anchetele sunt complicate şi de anonimatul autorilor faptelor. Există de asemenea hărţuitori care nu sunt responsabili pentru acţiunile lor din cauza unei boli psihice. Dacă nu există violenţă, justiţia nu poate face nimic.
Cu toate acestea, depunerea unei plângeri rămâne esenţială în opinia procuroarei. “Trebuie să reacţionăm cu toţii: Mă refer la societate, dar, bineînţeles, şi la stat, care trebuie să urmărească în mod consecvent fiecare infracţiune antisemită”, a conchis procuroarea Claudia Vanoni.
