La Vanguardia
Justiţia spaniolă i-a acordat marţi un regim de semi-libertate lui Antonio Troitińo, fost membru marcant al grupului separatist basc ETA condamnat pentru peste 20 de asasinate, din cauza bolii grave de care suferă, informează AFP, potrivit agerpres.
Potrivit tribunalului Audienţei Naţionale, specializată în dosare privind terorismul, această decizie este justificată de “boala gravă şi incurabilă” de care suferă Antonio Troitińo şi care “nu poate fi tratată decât prin măsuri paliative”, dificil de aplicat în închisoare.
Citește și : OMS nu caută în China vinovații pentru răspândirea coronavirusului
Parchetul a anunţat că este de acord cu această decizie, care se va aplica după ce termenul de cinci zile prevăzut pentru a înainta apel va expira.
Troitińo a ispăşit deja jumătate din pedeapsa de şase ani de închisoare la care a fost condamnat în 2018 pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă.
Înainte de aceasta el fusese condamnat la o pedeapsă de 2.000 de ani de închisoare pentru asasinarea a 22 de persoane în diverse atentate, dintre care unul împotriva unui autobuz al gărzii civile, în 1986, la Madrid, soldat cu 12 morţi şi peste 50 de răniţi. El executase doar 24 de ani din această pedeapsă, apoi a fost eliberat în 2011 în baza unei noi jurisprudenţe asupra pedepselor. Decizia fusese apoi revocată, însă el părăsise Spania pentru a se refugia la Londra.
Arestat în 2012 în Regatul Unit, Troitińo a fost extrădat către Spania în 2017, după cinci ani de bătălii judiciare.
Eliberarea sa intervine în plină dezbatere asupra politicii penitenciare ce vizează aproape 200 de deţinuţi ETA, după disoluţia grupului armat, declarat responsabil de moartea a 853 de persoane în patru decenii de luptă armată pentru independenţa Ţării Bascilor (nord) şi Navarrei.
Citește și : UE grăbește lansarea noii generații de sateliți Galileo
Premierul socialist Pedro Sanchez, aflat la putere din 2018, a intensificat recent transferurile de deţinuţi ETA încarceraţi la sute de kilometri de Ţara Bascilor, pentru a-i aduce mai aproape de familiile lor, iniţiind astfel sfârşitul progresiv al politicii de dispersare aplicată din anii 1980.
Opoziţia de dreapta şi asociaţii ale victimelor critică această politică, pe care o consideră un favor acordat partidului separatist basc Bildu pentru susţinerea sa acordată guvernului lui Sanchez, minoritar în parlament.