Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel miercuri, la Addis Abeba, la “aprofundarea” procesului de pace aflat în desfăşurare în Tigray, în nordul Etiopiei, în timpul unei vizite menite, în parte, să restabilească legăturile tensionate cu acest stat african, aliat istoric al Washingtonului, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Antony Blinken este cel mai înalt oficial american care vizitează Etiopia din noiembrie 2020 şi de la începutul războiului dintre guvernul federal etiopian şi autorităţile rebele din regiunea Tigray, care s-a încheiat printr-un acord de pace semnat la 2 noiembrie la Pretoria, în Africa de Sud.
Citeşte şi: Administraţia de la Moscova susţine că nu a existat nicio coliziune cu drona americană – Black News
“Sunt multe de făcut. Cel mai important lucru este probabil aprofundarea păcii care se instalează în nordul ţării”, a declarat şeful diplomaţiei americane, înaintea discuţiilor cu omologul său etiopian, Demeke Mekonnen, care este şi viceprim-ministru.
El a subliniat de asemenea “obiectivul de a consolida relaţia dintre Statele Unite şi Etiopia”, în contextul în care aceasta din urmă a fost exclusă din ianuarie 2022 – din cauza conflictului şi spre nemulţumirea autorităţilor de la Addis Abeba – din rândurile Agoa, o iniţiativă americană ce scuteşte de taxe exporturile din anumite ţări africane.
După o ceremonie a cafelei şi discuţiile cu Mekonnen, Blinken s-a întâlnit cu premierul Abiy Ahmed, care este şeful guvernului din Etiopia din 2018.
După ce în 2019 a luat Premiul Nobel pentru Pace pentru încheierea celor 20 de ani de război cu Eritreea învecinată, Abiy a devenit în urma noului conflict aproape un renegat pentru Washington, dintr-un simbol al unei noi generaţii de lideri africani moderni, notează AFP.
Abiy Ahmed a trimis armata federală în Tigray în noiembrie 2020, acuzând autorităţile regionale care îi contestau puterea de câteva luni că au atacat baze militare. Tigray era condus de Frontul de Eliberare a Poporului din Tigray (TPLF), partid care a guvernat de facto Etiopia din 1991 până în 2018, înainte de a fi marginalizat treptat de Abiy, care a ajuns la putere după mai bine de doi ani de proteste populare. Conflictul s-a extins în regiunile învecinate Amhara şi Afar, ale căror forţe au susţinut armata federală, ce a primit şi sprijinul armatei Eritreei, inamic istoric al TPLF.
Războiul a fost marcat de multiple abuzuri din partea ambelor părţi, dintre care unele, potrivit Washingtonului, constituie crime împotriva umanităţii.
Guvernul SUA a impus ample restricţii asistenţei economice şi de securitate pentru Etiopia, care a dezminţit încălcarea drepturilor omului în timpul războiului şi a acuzat Washingtonul că intervine în afacerile sale interne.
Deşi acordul de la Pretoria a fost negociat şi semnat sub auspiciile Uniunii Africane (UA), Statele Unite – şi trimisul său special în regiune, Mike Hammer – au jucat un rol crucial pe lângă beligeranţi, subliniază surse diplomatice.
Totuşi, relaţiile dintre SUA şi Etiopia nu sunt încă pregătite pentru “revenirea la normal”, a avertizat la Washington Molly Phee, secretar de stat adjunct pentru Africa. Potrivit acesteia, guvernul etiopian trebuie să ia măsuri “pentru a rupe ciclul violenţei etnico-politice” care subminează ţara, dacă doreşte ca relaţia cu Washingtonul să “avanseze”.
Numărul exact al victimelor este greu de evaluat, dar Statele Unite estimează că aproximativ 500.000 de persoane au murit în doi ani de conflict în Tigray – mai mult decât de la invazia rusă a Ucrainei care monopolizează acum atenţia presei, menţionează France Presse. Trimisul UA pentru Cornul Africii, Olusegun Obasanjo, a apreciat la rândul său la mijlocul lunii ianuarie că până la 600.000 de oameni ar fi fost ucişi.
Dacă în prezent în Tigray luptele au încetat – dar accesul este încă interzis presei -, alte regiuni etiopiene rămân scena unor ciocniri sângeroase, deseori legate de revendicări de identitate şi teritoriale.
Citeşte şi: Un avion militar rus a intrat în coliziune cu o dronă militară americană deasupra Mării Negre – Black News
Vizita lui Blinken, care se va deplasa apoi în Niger, are loc şi pe fondul eforturilor preşedintelui Joe Biden de a contracara influenţele tot mai mari asupra continentului african din partea Chinei şi, mai recent, a Rusiei. Moscova desfăşoară în prezent o intensă ofensivă diplomatică în Africa, şi în special în Etiopia, pentru a atrage sprijinul ţărilor de pe continent şi a le convinge să nu susţină eforturile sancţiunilor occidentale.
China, la rândul ei, continuă să-şi impună influenţa în Africa în principal prin relaţii de afaceri, fără presiuni asupra respectării drepturilor omului.
