thepressproject.gr
Fondatorul site-ului WikiLeaks Julian Assange rămâne la ambasada Ecuadorului din Londra, unde este refugiat din 2012, deşi a renunţat la azilul acordat de Quito, a anunţat ministrul ecuadorian al Afacerilor Externe, Jose Valencia, relatează AFP, scrie News.ro.
“Statutul de refugiat rămâne în vigoare pentru Assange. El are dublă naţionalitate, nu a renunţat la cea australiană. Ecuadorul i-a recunoscut statutul de refugiat când era australian şi convenţia în privinţa azilului nu stabileşte că se pune capăt acestui statut când obţii o altă naţionalitate”, a declarat şeful diplomaţiei ecuadoriene pentru cotidianul El Universo.
Citește și : Mike Pompeo îşi exprimă speranţa cu privire la un al doilea summit Trump-Kim
Potrivit unei scrisori clasată cu ”caracter rezervat” şi datată 4 decembrie 2017, Julian Assange a renunţat la azilul acordat în cadrul unei strategii a Guvernului, care nu a dat rezultate şi care viza să-l numească după aceea diplomat ecuadorian în Marea Britanie, iar apoi în Rusia.
Scrisoarea, semnată de către australianul în vârstă de 47 de ani şi de către avocatul spaniol Baltasar Garzon, a fost comunicată de către Ministerul ecuadorian de Externe unei deputate, Paola Vintimilla, care anchetează cu privire la procesul de naturalizare a lui Julian Assange şi care a transmis-o presei.
Creatorul WikiLeaks a renunţat la azil cu câteva zile înainte ca Quito să-i acorde naţionalitatea ecuadoriană, pe 12 decembrie, şi să încerce după aceea să-l numească diplomat, pentru ca acesta să poată să locuiască în Ambasada de la Londra, eventual să plece la Moscova.
Julian Assange s-a refugiat în reprezentanţa diplomatică ecuadoriană în urmă cu şase ani, iniţial cu scopul de a evita să fie extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol, o procedură care a fost clasată.
Citește și : Comisia Europeană avertizează Italia că deficitul bugetar prevăzut constituie o „abatere semnificativă”
În prezent, el se teme să iasă din sediul ambasadei, să nu fie arestat şi apoi extrădat către Statele Unite, din cauză că a difuzat, pe WikiLeaks, mii de documente confidenţiale aparţinând diplomaţiei americane.
Justiţia britanică a menţinut un mandat de arestare emis pe numele său, din cauză că nu şi-a respectat eliberarea pe cauţiune în timpul procedurii suedeze.