Activiști apropiați laureatei Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, susțin că activista iraniană ar fi putut suferi un atac de cord în închisoarea în care se află în prezent, scrie RAINEWS, potrivit stiripesurse.ro.
Ultima vizită a echipei sale juridice, împreună cu un membru al familiei, la închisoarea Zanjan a avut loc pe 29 martie.„Viața ei este în pericol iminent”, au spus aceștia. „Părea palidă şi fără puteri și slăbise mult”, se precizează într-un comunicat al Coaliției Free Narges, care le menţionează și pe colegele ei de celulă.
Pe 24 martie, activista iraniană a fost găsită inconștientă în patul ei, cu ochii dați peste cap.
În 2023, Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru lupta sa împotriva discriminării de gen și a vălului obligatoriu, precum și pentru negarea drepturilor omului în Iran. Este cunoscută și pentru denunțarea torturii împotriva albilor, o practică răspândită în închisorile iraniene.
„În ciuda semnelor clare de atac de cord, autoritățile au refuzat să o transfere pe Mohammadi la spital, fiind tratată doar la infirmeria închisorii”, continuă declarația. Mohammadi suferă de de mai mulţi ani de probleme cardiace și a avut și alte probleme cu inima în timp ce se afla în închisoare. În 2022 a fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență. Din aceste motive, la sfârșitul anului 2024 a fost eliberată, însă a fost din nou încarcerată pentru că a demonstrat la Mashhad, pe 12 decembrie. În februarie, fără niciun fel de avertisment, a fost transferată de la celebra închisoare Evin din Teheran la închisoarea Zanjan din nordul Iranului, pe fondul îngrijorărilor amplificate de războiul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului.
Soțul ei, Taghi Rahmani, și el activist reformator, a declarat că este „foarte îngrijorat” de sănătatea soției sale, căreia i-a fost refuzat transferul la spital pentru un tratament adecvat. Rahmani a lansat alarma de la Paris, unde locuiește în exil din 2012, împreună cu gemenii pe care îi are împreună cu laureata Premiului Nobel. De asemenea, el susține că primește doar informații laconice despre starea soției sale.
Rahmani, condamnat și el de mai multe ori la închisoare din cauza criticilor vehemente la adresa ayatolahilor, și-a exprimat „condamnarea fermă” pentru eșecul Teheranului de a-i elibera pe prizonierii politici atunci când a început conflictul cu Israelul și SUA, inclusiv pe Narges. „Regimul iranian face un lucru criminal, nu eliberează prizonierii politici pentru ca aceștia să poată evada”, a declarat el. Potrivit unor surse internaționale și interne, de la începutul conflictului au fost distruse mai multe centre de detenție din Iran unde se află mii de disidenți și oponenți politici ai regimului, inclusiv artiști și jurnaliști.
Potrivit Amnesty International, mulți alți activiști și prizonieri politici sunt în pericol de moarte în Iran, unde pedeapsa cu moartea este prevăzută prin lege.
Organizația, care monitorizează drepturile omului la nivel mondial, a dezvăluit numele mai multor deținuți „capturați” în timpul ultimelor proteste antiguvernamentale împotriva creșterii costurilor vieții, care au început la sfârșitul lunii decembrie și s-au răspândit în Republica Islamică Iran. Unii dintre ei se află deja în așteptarea executării sentinţelor care au fost pronunțate deseori după procese sumare, cu ușile închise, care au durat doar câteva ore.
Babak Alipour, Pouya Ghobadi, Akbar (Shahrokh) Daneshvarkar și Mohammad Taghavi Sangdehi sunt doar ultimii prizonieri politici și dizidenți executați în Iran la sfârșitul lunii martie. Vahid Bani Amerian, Abolhassan Montazer, Mohammad Amin Biglari, Ali Fahim, Abolfazl Salehi Siavashani, Amirhossein Hatami și Vahedparast Kolo riscă să fie următorii. Mohammad Amin Biglari, Ali Fahim, Abolfazl Salehi Siavashani, Amirhossein Hatami și Vahedparast Kolo au fost arestați în timpul protestelor din ianuarie și condamnați imediat la moarte pentru crima de moharebeh (dușmănie împotriva lui Dumnezeu) pentru că ar fi dat foc unei baze paramilitare Basij din capitala Teheran.
Vahid Bani Amerian și Abolhassan Montazer au fost condamnați la moarte în octombrie 2024 pentru infracțiunea de baghi (rebeliune armată). Aceștia au negat mereu că ar fi folosit arme împotriva statului. Cei șapte prizonieri au fost transferați din închisorile respective în locații necunoscute, semn că spânzurarea lor ar putea fi iminentă. Cei patru prizonieri deja spânzurați și cei șapte care riscă să fie spânzurați au spus că au fost torturați în închisoare. Saleh Mohammadi, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi, care participaseră la protestele din ianuarie, și Kouroush Keyvani, acesta din urmă deținând un pașaport suedez și acuzat de spionaj, au fost executați deja în martie.
