Grecia doreşte un nume în limba macedoneană (de origine slavă), care să fie ”intraductibil”, pentru a desemna fosta republică iugoslavă Macedonia, a cărei viitoare denumire face obiectul unor negocieri între cele două ţări sub egida ONU, a anunţat marţi ministrul de externe elen, Nikos Kotzias, citat de AFP, conform agerpres.
”Primul lucru ce trebuie discutat este un nume în limbile ţării vecine care să nu fie traductibil într-o altă limbă”, a declarat Kotzias într-o intervenţie la televiziunea publică greacă Ert în cursul nopţii de luni spre marţi.
Citeşte şi: Şicane periculoase deasupra Mării Negre. Ruşii au interceptat un avion-spion american
Limbile folosite în Macedonia sunt macedoneana şi albaneza.
Mediatorul Naţiunilor Unite, Mattew Nimetz, care va discuta marţi după-amiază la Atena despre această chestiune cu ministrul grec, propusese deja săptămâna trecută patru nume în macedoneană, inclusiv ”Republika Nova Makedonija” (Republica Noua Macedonie).
Potrivit ministrului Kotzias, Grecia va elabora ”un acord în februarie” cu propunerile sale referitoare la numele ce poate servi drept bază la discuţii.
Grecia este în favoarea unei reglementări a diferendumului privind denumirea Macedoniei, diferend ce datează din 1991, când şi-a declarat independenţa mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii.
Atena, care consideră denumirea de ”Macedonia” ca aparţinând patrimoniului său cultural, se teme de intenţiile macedonene faţă de provincia greacă de frontieră Macedonia (nord), considerată drept centrul imperiului lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.).
Din cauza obiecţiilor Atenei, Macedonia a fost admisă la ONU sub apelativul provizoriu ”Fosta Republică Iugoslavă Macedonia” (FYROM, în engleză).
Citeşte şi: CIA preconizează un amestec al Rusiei în alegerile americane din noiembrie
Negocierile referitoare la viitoarea denumire a Macedoniei au fost relansate în urmă cu cincisprezece zile sub egida ONU, după alegerea, în iunie 2017, a premierului macedonean Zoran Zaev, care s-a declarat dispus să soluţioneze acest diferend cu Grecia. Mai multe tentative ale ONU pe această temă au eşuat în trecut.
Orice acord privind viitoarea denumire a Macedoniei ”trebuie aprobată de către parlamentul grec”, a insistat Kotzias, adăugând că ”trebuie să aibă loc de asemenea schimbări în Constituţia ţării vecine” în cazul unui acord privind denumirea.
Pentru Skopje, soluţionarea acestui diferend reprezintă o condiţie necesară pentru aderarea ţării la NATO şi UE, deoarece Atena a recurs la veto de mai multe ori, cerând schimbarea numelui ţării vecine.