Autarhia rusă

Dacă Rusia este țara în care experimentul democratic de la începutul anilor ’90 a părut a fi un simplu accident istoric, atunci trebuie să existe un motiv pentru acest lucru. Este singura modalitate de a explica de ce poporul rus, după ce a suferit pierderi umane incalculabile, nu a ieșit în stradă pentru a protesta împotriva războiului încăpățânat purtat de Țarul Putin în Ucraina.

Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate

Până acum, au ajutat mult geografia vastă a țării și abundența resurselor naturale. Transformând națiunea într-o economie de război, Putin a reușit să evite cele mai grave consecințe ale conflictului. Aparatul represiv joacă și el un rol, dar nu este suficient.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), bilanțul războiului în rândul forțelor ruse în perioada februarie 2022 – iunie 2026 este de 450.000 de morți și 1,4 milioane de răniți. Se estimează că pierderile suferite de Rusia în Ucraina sub conducerea lui Putin depășesc de patru ori numărul total al victimelor americane de după Al Doilea Război Mondial și sunt de nouă ori mai mari decât numărul deceselor înregistrate de sovietici.

Dacă nici măcar aceste cifre nu au fost suficiente pentru a opri războiul, Zelenski a ajuns, probabil, la concluzia că este nevoie de ceva mai mult pentru a-l pune pe „Țar” într-o situație dificilă: și anume, să-i facă pe toți rușii să respire același aer.În ultimele săptămâni, armata ucraineană a lansat o campanie de bombardamente neîncetate asupra infrastructurii ruse de rafinare a petrolului.

Potrivit datelor furnizate de Rochan Consulting, un grup polonez de analiză care monitorizează conflictul, numai în luna mai au avut loc șaisprezece atacuri asupra tot atâtor rafinării, efectuate toate cu drone lansate de pe teritoriul ucrainean, care au ajuns până la periferia Moscovei. De la începutul anului 2026, au fost înregistrate 194 de atacuri: de unsprezece ori mai multe decât anul trecut.

Noua strategie ucraineană dă roade. Relatările descriu cozi lungi la stațiile de alimentare cu motorină, care se întinzând de la Moscova până în Siberia. În rândul rușilor se bucură de mare popularitate două aplicații: gdebenz.ru și estbenzin.ru, care, bazându-se pe informațiile furnizate de șoferi, oferă actualizări în timp real privind situația stațiilor de carburant, indicând dacă acestea au rămas sau nu fără stocuri.

Gravitatea situației este incontestabilă, fapt demonstrat de decizia Kremlinului de săptămâna aceasta de a interzice exporturile de motorină: „Această măsură ne va permite să sporim livrările către piața internă”, a declarat vicepremierul Aleksandr Novak.Constrângerea celui de-al doilea mare producător mondial de petrol și gaze să adopte o politică de autarhie energetică reprezintă o lovitură semnificativă. Deficitul de motorină declanșează o reacție în lanț în întreaga economie rusă punând în pericol funcționarea utilajelor agricole și recolta de vară, și exercitând totodată presiuni inflaționiste, o preocupare majoră pentru populația Rusiei.

Până în prezent, scenariul cel mai negru a fost evitat datorită băncii centrale, conduse de Elvira Nabiullina, un economist extrem de respectat în Occident. Grație unei politici prudente privind ratele dobânzilor, care anul trecut au atins nivelul de 21%, creșterea prețurilor a fost limitată la 5,3%, cifre caracteristice unei economii sănătoase, sau aproape. În prezent, însă, pe fondul nemulțumirilor exprimate de liderii mediului de afaceri rus, abordarea lui Nabiullina este pusă sub semnul întrebării.

De la începutul războiului din Ucraina și după impunerea a douăzeci și unu de pachete de sancțiuni europene, mulți au prezis prăbușirea economiei ruse, o prăbușire care, în realitate, nu s-a produs niciodată. Un raport al serviciilor de informații europene, aflat în prezent pe birourile oficialilor de rang înalt de la Bruxelles și intitulat „Notă privind probabilitatea unei crize bancare în Rusia în 2026”, susține că Kremlinul a exercitat presiuni asupra băncilor pentru a acorda credite subvenționate pe scară largă: de la companii din sectorul apărării până la persoane fizice care doresc să își cumpere locuințe.

„Programele de creditare de stat, restructurarea împrumuturilor și sprijinul guvernamental maschează vulnerabilitatea băncilor. Situația creează iluzia unei economii dinamice, ascunzând în realitate o stare de fapt care ar putea fi răsturnată de un șoc economic, cum ar fi cel care ar putea apărea în urma unui pachet ambițios de sancțiuni care să vizeze băncile”. Este adevărat că Ministerul Economiei din Rusia și-a redus la mai puțin de jumătate previziunile de creștere: doar 0,4% pentru 2024 și 1,4% pentru 2027.

Cu toate acestea, cifrele sunt mai prudente decât cele ale Fondului Monetar Internațional care, în cea mai recentă evaluare, estimează în continuare pentru acest an o creștere de 1,1%.„Economia stagnează, dar dominația statului și cheltuielile pentru apărare înseamnă că nu există o criză financiară iminentă”, a explicat săptămâna aceasta pentru Reuters Chris Weafer, expert în problemele Rusiei la firma Macro Advisory.

Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața

Argumentul său, împărtășit de mulți, este că nimeni din Asia nu este preocupat de sancționarea Rusiei; prin urmare, atâta timp cât vânzările de petrol și gaze către acea parte a lumii rămân solide, Putin nu are motive de îngrijorare: „Ideea că un nou val de sancțiuni ar putea arunca Rusia într-o criză este o simplă dorință nerealistă”. Zelenski mizează pe faptul că cozile la benzinării ar putea contribui la schimbarea cursului evenimentelor. Asta, desigur, cu condiția ca profeția lui Kapuściński să nu se adeverească și ca fatalismul rusesc să nu triumfe și de această dată.