Despre aceasta ne informează reprezentanții Centrului Național de Management al Crizelor. Decizia de a menține starea de urgență a fost discutată în cadrul ședinței solicitate de primul ministru, Alexandru Munteanu. Astfel, reprezentanții a 12 instituții s-au întrunit, la 2 aprilie, pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).
Și asta după ce recent premierul declarase că va merge în Parlament să ceară anularea stării de urgență în energetică.
Potrivit autorităților, sistemul electro-energetic este încă fragil, pentru că Linia Isaccea-Vulcănești, deși funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări și ajustări ale stabilității. De asemenea, perioada aprilie-mai este una dintre cele mai dificile, pentru că se diminuează activitatea de producție de energie electrică cogenerate de către CET-uri. Astfel, scade producția internă cu aproximativ 50% (circa 200 MW), crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie la costuri mari.
„De asemenea, stocurile de motorină ajunseseră la un nivel critic, iar intervențiile autorităților au permis reluarea aprovizionării și reducerea numărului stațiilor fără combustibil. La nivel național, situația s-a îmbunătățit, însă rămâne necesară o gestionare atentă a stocurilor pentru a evita noi dificultăți”, se menționează în comunicatul Centrului Național de Management al Crizelor.
Astfel, instituțiile responsabile subliniază că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență.
„O eventuală reducere a termenului stabilit de Parlament prin încetarea acestui mecanism poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a Republicii Moldova.
Totodată, chiar și în cazul încetării stării de urgență, va fi necesară reactivarea stării de alertă pentru a menține instrumentele de intervenție care să prevină exportul stocurilor de motorină și benzină din țară și pentru a evita lipsa de carburanți la pompă”, ne explică cei de la Centrul de Management al Crizelor.
În acest context, au fost identificate câteva direcții de acțiune:
- Pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic, pentru a păstra mecanismele necesare de intervenție.
- Asigurarea unei bune coordonări între instituții, astfel încât orice decizie să nu creeze întreruperi în gestionarea situației, mai ales în perioada sărbătorilor când consumul crește.
- Monitorizarea zilnică a stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, precum și identificarea soluțiilor pentru a evita blocajele financiare în sector.
- Actualizarea planurilor de intervenție pentru a preveni eventuale probleme în aprovizionarea cu carburanți și pentru a asigura necesarul în perioada agricolă.
În context, cei de la guvernare ne spun că Republica Moldova este în continuare vulnerabilă, întrucât depinde integral de importurile de carburanți, iar contextul regional marcat de războiul rus din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu – continuă să afecteze livrările. În aceste condiții, unele state din regiune au introdus restricții la export pentru a-și proteja propriile piețe. Republica Moldova importă 100% din carburanți, fiind astfel mai vulnerabilă decât alte țări din regiune.
La fel, autoritățile ne spun că starea de urgență a fost necesară pentru stabilizarea stocurilor de carburanți, asigurarea necesarului de benzină și motorină (în special în perioada de intensificare a lucrărilor agricole) precum și pentru a încuraja importatorii de produse petroliere să continue livrările către Republica Moldova, iar producătorii de energie regenerabilă să valorifice energia pe piața internă.
Amintim că R. Moldova a intrat în stare de urgență energetică pe 25 martie, după ce linia electrică Vulcănești-Isaccea a fost avariată în urma atacurilor provocate de Rusia asupra Ucrainei. Măsura a fost instituită pentru 60 de zile. Ulterior, autoritățile au menționat că starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.