Procurorii anticorupţie din Republica Moldova au cerut mandat de arestare pe numele controversatului om de afaceri Ilan Şor şi darea acestuia în urmărire, informează miercuri presa de la Chişinău, potrivit agerpres.
Mandatul de arestare pe numele lui Şor a fost cerut pe motiv că acesta a încălcat măsura preventivă de control judiciar în dosarul privind frauda bancară. Procurorii au făcut recurs în acest sens la Curtea de Apel din oraşul Cahul.
Citeşte şi: Arşiţa pârjoleşte Germania: Temperaturile ajung la 40 de grade Celsius!
Tot miercuri, procurorii anticorupţie au pus sechestru pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale lui Şor. Procurorul-şef interimar al Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, Adriana Beţişor a explicat că sechestrul a fost aplicat abia acum deoarece a fost nevoie de mai multe proceduri.
“Tot ce înseamnă activitate ce vizează frauda bancară nu poate fi făcut într-o singura zi. Au fost analizate toate bunurile, provenienţa, (…) inclusiv informaţiile care au venit peste hotare şi în acest moment s-a ajuns la decizia de aplica sechestru pe anumite categorii’, a explicat Adriana Beţişor.
Totodată, şefa interimară a Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova a anunţat că au fost primite informaţii conform cărora Ilan Şor a părăsit deja ţara şi că acesta deţine şi cetăţenia statului Israel. Dacă judecătorii vor admite cererea procurorilor pentru eliberarea unui mandat de arestare preventivă şi darea în căutare a lui Şor, procedurile ce vor urma, inclusiv extrădarea lui, nu vor mai ţine de Procuratura Anticorupţie.
Ilan Şor a fost condamnat în prima instanţă în vara anului 2017, la 7 ani şi 6 luni de închisoare, în dosarul fraudei bancare.
În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie anul curent, Partidul lui Şor a obţinut şapte locuri în Parlamentul Republicii Moldova, dintre care unul pentru Ilan Şor.
Citeşte şi: Poliţia de frontieră americană a rămas fără şef. John Sanders şi-a dat demisia!
Potrivit anchetatorilor financiari de la Agenţia internaţională Kroll, Ilan Şor a fost protagonistul principal al jafului bancar produs în Republica Moldova. Un grup de firme moldoveneşti, pe care acesta le controla, scotea bani din bănci prin intermediul creditelor neperformante, iar un alt grup de companii anonime nerezidente spăla sursele extrase din bănci prin realizarea de transferuri în baza unor contracte fictive.
Furtul Miliardului este numele dat de presa de la Chişinău acestor maşinaţiuni financiare prin care, în perioada 2012-2014, din Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank din Republica Moldova a fost transferată o sumă de circa 13,3 miliarde de lei moldoveneşti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari americani – n.r.).
