Fostul ministru al justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care acum 20 de ani a reprezentat membrii „grupului Ilașcu” la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), spune că autoritățile din R. Moldova au datoria morală să declare zi de doliu național în legătura cu moartea lui Ilie Ilașcu.
„L-am cunoscut pe Ilie Ilașcu la închisoarea din Hlinaia, când eram avocat în dosarul „Ilașcu și alții” la CtEDO. Am văzut acolo, în temniță, nu un deținut doborât, ci un om pe care suferința nu l-a strivit, ci l-a înălțat. Privirea lui era aceea a celor care știu că nu îndură pentru ei, ci pentru o idee mai mare decât propriul destin”, a scris el.
Citeşte şi: A încetat din viaţă un mare erou: Ilie Ilaşcu – Stiripesurse.md
Alexandru Tănase a precizat că sacrificiul lui Ilie Ilașcu, al lui Alexandru Leșco, Tudor Petrov-Popa și Andrei Ivanțoc este acea zestre morală care împiedică o națiune să-și piardă memoria, reperele, rușinea în fața lașității și curajul în fața tăcerii.
„Astăzi, când Rusia își reactivează vechile reflexe imperiale, destinul lor capătă o acuitate pe care am sperat să nu o mai trăim. Drum lin, frate Ilie. Ai trecut în rândul celor puțini pe care moartea nu îi poate atinge. Sincer sper că autoritățile statului pentru care s-au jertfit acești oameni au datoria morală de a declara doliu național în legătură cu această pierdere”, a conchis el.
Amintim că, în seara zilei de luni, 17 noiembrie, la București, s-a stins din viață Ilie Ilașcu. Fostul deputat al Parlamentului R. Moldova și ex-senator al României avea 73 de ani.
Ilie Ilașcu a fost unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992) și președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol din anul 1989 până în 1992, an în care organizația a fost lichidată de forțele separatiste transnistrene.
În anul 1992, Ilașcu a participat la luptele armate de la Nistru, în calitate de comandant al unor trupe militare cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova. Ilașcu și unitatea sa specială au luptat în spatele frontului și au adus mari pierderi Armatei a 14 a Federației Ruse și bandelor de cazaci veniți să lupte în Transnistria împotriva moldovenilor. În vara anului 1992, Ilașcu și camarazii săi au fost reținuți de forțele separatiste și trimiși după gratii.
În anul 2004, examinând cazul „Ilașcu și alții”, CtEDO a constatat că Rusia, prin prezenţa şi sprijinul militar/politic faţă de autorităţile separatiste din Transnistria, este responsabilă de multiple încălcări ale unor garanții fundamentale, printre care probleme legate de privarea de libertate, tratamente inumane şi/sau proceduri judiciare neechitabile.
Hotărârea Ilaşcu este una de referinţă pentru doctrina „controlului efectiv / jurisdicţiei extraterritoriale” a Convenţiei — adică principiul că un stat poate răspunde pentru încălcări comise într-un teritoriu aflat sub controlul lui efectiv, chiar dacă acel teritoriu nu este formal parte a statului. Decizia a fost citată frecvent în cauze ulterioare privind responsabilitatea statelor pentru regiuni separatiste sau sub influenţă externă.
