Țările aliate NATO au reușit să obțină câteva aprecieri din partea președintelui american la Ankara. Totuși, ele transmit tot mai clar că acesta nu mai este obiectivul lor principal.
Aliații europeni au făcut tot posibilul pentru a-l pune pe Donald Trump într-o dispoziție bună la summitul NATO de la Ankara. Eforturile au avut un succes mixt – însă acest lucru nu mai reprezintă oricum prioritatea lor principală.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Țările europene și Canada se îndepărtează tot mai mult de politica de conciliere necondiționată și de teama față de președintele SUA, adoptând o abordare mai echilibrată. Experiența acumulată în urma amenințărilor repetate ale lui Trump le-a oferit mai multă încredere în modul în care le gestionează, iar această schimbare este consolidată și de creșterea propriilor cheltuieli pentru apărare, scrie Politico.
În centrul acestei schimbări se află o modificare de mesaj: Cheltuim mai mult pentru apărare pentru noi înșine, nu pentru voi.
„Nu am venit aici ca să-i fac pe plac lui Trump… Dacă am venit, a fost pur și simplu pentru a-mi asuma responsabilitatea într-o situație de securitate axată pe descurajare”, a declarat ministrul de Externe al Luxemburgului, Xavier Bettel, pentru Politico. „Am făcut ceea ce trebuia să facem.”
„M-am săturat să intrăm în panică din cauza lui Trump”, a adăugat un diplomat NATO de rang înalt, căruia, la fel ca altor surse citate în acest material, i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. „Trebuie să facem asta pentru noi înșine.”
După un an de tensiuni fără precedent în cadrul alianței – în care Trump a amenințat că va prelua Groenlanda, a anunțat planuri de retragere a mii de militari americani din Germania și a pus sub semnul întrebării clauza de apărare colectivă a NATO – statele membre au venit la Ankara hotărâte să evite o nouă criză.
Miercuri, cei 32 de lideri ai alianței au aprobat o declarație prin care se angajează să investească în noi capabilități militare, precum dronele, afirmă că Iranul nu trebuie să obțină niciodată arme nucleare și evidențiază noi contracte de achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari – măsuri menite în mare parte să răspundă solicitărilor formulate de mult timp de Trump.
La finalul summitului, Trump s-a declarat mulțumit.
„Există un singur cuvânt care definește această zi: unitate”, le-a spus președintele american jurnaliștilor după reuniune, descriind-o drept „o întâlnire extraordinară” și lăudând „afecțiunea” pe care țările și-au arătat-o reciproc în timpul discuțiilor.
Începutul conferinței părea însă mult mai tensionat. Trump și-a reluat criticile obișnuite la adresa aliaților despre care consideră că nu cheltuiesc suficient pentru apărare și a celor care nu au sprijinit SUA în războiul împotriva Iranului. De asemenea, a revenit asupra vechii sale idei privind achiziționarea Groenlandei de la Danemarca.
„Nu sunt mulțumit de NATO din cauza a ceea ce au făcut în privința Groenlandei și nu sunt mulțumit de NATO pentru că nu au vrut să ne ajute în. Iran”, a declarat el, amenințând totodată că va restricționa relațiile comerciale cu Spania din cauza nivelului redus al cheltuielilor sale pentru apărare.
Însă aliații nu s-au lăsat impresionați. Lider după lider – inclusiv aliați tradiționali ai Washingtonului, precum Letonia – și-au exprimat solidaritatea cu Danemarca.
„Groenlanda este o parte indispensabilă a Danemarcei”, a declarat președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs. „Liniile roșii sunt foarte clare: Groenlanda aparține poporului Groenlandei”, a afirmat și premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir.
Premierul Belgiei, Bart De Wever, a lansat și el o critică la adresa intervenției americane în Iran. Deși campania este „justificată” pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, el le-a spus jurnaliștilor că „dacă operațiunea a fost bine planificată și bine executată este o altă chestiune – dar nu pare să se desfășoare prea bine.”
Potrivit a două persoane prezente în sală, în discuțiile cu ușile închise Trump a adoptat un ton mai moderat față de ceilalți lideri. El a lăudat Polonia, Germania și statele baltice pentru majorarea cheltuielilor de apărare. Deși s-a plâns din nou că unele țări cheltuiesc prea puțin, nu a mai menționat Spania și nu a spus nimic despre Groenlanda.
Trump a interpretat însă situația în felul său. „Dacă ați fi putut vedea respectul și afecțiunea din sală – și este, într-adevăr, afecțiune pentru țara noastră”, a declarat el după summit. „Le place ceea ce fac. Mi-au spus: «Vă iubim, domnule președinte, vă iubim.» Sunt oameni în toată firea care spun asta. Nu-i așa că e frumos?”
Însă cheia schimbării de ton din partea celorlalți membri ai alianței nu a fost atât dorința de a-i face pe plac lui Trump, cât încrederea tot mai mare în propriile lor capacități.
Deși a insistat, în cadrul reuniunii liderilor, asupra importanței relației transatlantice, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că majorarea cheltuielilor pentru apărare este în interesul Europei însăși, potrivit uneia dintre sursele citate anterior.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
„Discursurile lui Trump ne-au făcut să înțelegem că ar fi bine să ne putem baza și pe noi înșine”, a spus Bettel. „Vrem să ne oferim mijloacele necesare, dar dacă totul se reduce la paradă și la lingușirea cuiva, nu pentru asta sunt aici.”
Ed Arnold, cercetător asociat principal la Royal United Services Institute și fost oficial NATO, a afirmat că majorarea cheltuielilor de apărare ale aliaților reduce capacitatea Statelor Unite de a exercita presiuni asupra acestora.
Anul trecut, Europa și Canada și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu 20%, iar potrivit datelor provizorii publicate marți de NATO, acestea urmează să crească cu încă 11% în 2026. În total, cele 31 de state aliate (excluzând SUA) reprezintă acum 43% din cheltuielile totale de apărare ale alianței.
Deși europenii „nu doresc ca SUA să se retragă imediat din NATO”, a spus Arnold, „există totuși o schimbare de atitudine” față de anul trecut, când aliații erau mult mai atenți să nu-l irite pe Trump în timp ce acesta îi critica pentru nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare.
Potrivit lui Arnold, aliații privesc acum cu mai mult scepticism și amenințările lui Trump, după numeroasele sale răzgândiri privind retragerea trupelor și lipsa oricărei acțiuni concrete în privința Groenlandei.
„Nimeni nu a fost surprins” de cele mai recente critici ale lui Trump la adresa alianței, a confirmat un al doilea diplomat NATO. „Încă trebuie să le luăm în serios, dar oamenii tind să le ia mai puțin în serios”, a spus acesta. Situația începe să semene cu povestea „Băiatul care striga «Lupul!»”.
Ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru apărare, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a declarat pentru Politico că Europa va putea prelua responsabilitatea pentru propria apărare convențională în următorii „cinci până la zece ani”.
După summit, el a rezumat astfel schimbarea de atitudine:
„În timp ce la summitul NATO precedent încă exista teama de furia lui Trump, anul acesta ea s-a văzut mult mai puțin. Forțele armate europene se consolidează rapid și într-un mod hotărât”, a scris el pe rețelele sociale. „Nu mai facem acest lucru pentru a-l împăca pe Trump, ci dintr-un respect de sine european redobândit. Acest continent este casa noastră.”
This post was last modified on 09/07/2026 13:36 13:36