Business Standard
Banca Mondială se aşteaptă la încetinirea ritmului de creştere a economiilor din Balcanii de Vest în acest an, din cauza diminuării investiţiilor şi exporturilor, în timp ce tensiunile comerciale şi încetinirea economică din Uniunea Europeană, principalul partener comercial al regiunii, reprezintă un risc pentru perioada 2020-2021, informează Reuters, potrivit agerpres.
Chiar dacă rata şomajului a scăzut la un minim istoric în 2019 în Balcanii de Vest, graţie creşterii economice solide din 2018, în prezent mai puţin de jumătate din persoanele apte să lucreze au un loc de muncă, subliniază Banca Mondială într-un raport publicat marţi.
Citește și : Încheierea audierii în justiţie a premierului israelian Netanyahu (avocat)
Conform celor mai recente prognoze ale instituţiei financiare internaţionale, în 2019 ritmul mediu de creştere economică în Albania, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia se va reduce până la 3,2% de la 3,9% în 2018. În schimb, Macedonia de Nord şi Kosovo vor continua să înregistreze o creştere solidă de 4%.
Banca Mondială precizează că relansarea investiţiilor în anii precedenţi a fost una de scurtă durată după ce contribuţia investiţiilor şi exporturilor la creşterea economică s-a redus în acest an, iar consumul continuă să fie principalul motor al activităţii economice în regiune. Însă această creştere susţinută de consum şi alimentată de majorarea creditelor, salariilor şi gradului de ocupare ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sa, în condiţiile în care deficitele bugetare ar urma să crească în acest an în majoritatea ţărilor din regiune, susţine Banca Mondială. În plus, şi deficitul de cont curent este preconizat să crească în acest an din cauză că exporturile încetinesc odată cu reducerea cererii venită din Uniunea Europeană.
Citește și : Macron se întâlnește cu Orban să vorbească despre viitorul Europei
Instituţia financiară apreciază că ţările din Balcanii de Vest pot contracara creşterea incertitudinilor prin îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii cheltuielilor publice şi creşterea colectării veniturilor. De asemenea, ţările din regiune trebuie să demareze reforme în domeniul managementului fiscal, parte a unor reforme structurale mai ample care vizează creşterea competitivităţii exporturilor, consolidarea instituţiilor statului pentru a proteja statul de drept şi competiţia în sectorul privat.