Belarusul a criticat dur marţi decizia SUA de a reimpune sancţiuni împotriva a nouă dintre companiile sale publice, în replică la reprimarea mişcării de protest împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Regretăm decizia părţii americane de a reimpune sancţiuni”, a declarat Ministerul belarus de Externe într-un comunicat.
Citește și : 260 de ONG-uri cer 5,5 miliarde de dolari pentru a salva de la foamete 34 de milioane de oameni
“Interesele lumii de afaceri, ale belaruşilor şi americanilor obişnuiţi – securitate şi stabilitate în regiune şi în lume – nu au nicio importanţă pentru Washington”, a adăugat acesta.
“Regiunea noastră va trebui să plătească singură consecinţele acestor acte iresponsabile”, a mai menţionat MAE din Belarus.
Washingtonul a anunţat luni reinstituirea sancţiunilor vizând nouă societăţi petrochimice şi industriale belaruse, printre care şi holdingul petrolier Belneftekhim, acuzându-le că “finanţează şi susţin” regimul lui Aleksandr Lukaşenko şi “facilitează reprimarea violentă a poporului din Belarus”.
După realegerea contestată a lui Aleksandr Lukaşenko în 2006 şi 2010, urmate de fiecare dată de manifestaţii reprimate, Washingtonul a interzis orice tranzacţie cu aceste societăţi.
Trezoreria americană a suspendat apoi aceste sancţiuni în 2015, salutând anumite progrese. La sfârşitul lui martie, guvernul american a avertizat totuşi că această suspendare a sancţiunilor ar putea să nu fie prelungită când expiră, la sfârşitul lui aprilie.
Citește și : O cofetărie din Ungaria vinde deserturi în formă de vaccin: Galben pentru AstraZeneca, verde pentru Pfizer
Opoziţia din Belarus contestă din nou realegerea lui Aleksandr Lukaşenko în alegerile prezidenţiale din august 2020. Acest scrutin a fost urmat de o mişcare de contestare istorică ce a adunat mai mult de 100.000 de manifestanţi mai multe săptămâni la rând. Aceasta a fost totuşi slăbită de reprimarea implacabilă desfăşurată de aparatul de stat.
În pofida sancţiunilor europene şi americane care îl vizează, preşedintele belarus, la putere din 1994 şi susţinut de Rusia, nu a dat niciun semn de deschidere faţă de opoziţie şi societatea civilă.
