Reprezentanții structurilor de facto din regiunea transnistreană continuă să participe la evenimente peste hotarele R. Moldova fără să informeze autoritățile constituționale, în pofida mecanismului instituit în 2022 pentru coordonarea acestor deplasări, notează jurnaliștii de la Zona de Securitate.
Presa din regiunea transnistreană a relatat despre participarea pretinsei ministre a sănătății, Cristina Albul, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF 2026), unde aceasta a participat la mai multe reuniuni dedicate sistemului medical. Tot recent, o delegație din Tighina a participat la manifestările organizate cu ocazia Zilei orașului Iaroslavl din Federația Rusă, potrivit zdg.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Într-un răspuns oferit pentru Zona de Securitate, Biroul politici de reintegrare al R. Moldova a confirmat că, pe parcursul anului 2026, nu a recepționat nicio notificare privind deplasările externe ale exponenților structurilor de facto de la Tiraspol.
Un mecanism care există doar pe hârtie?
În 2022, autoritățile R. Moldova au anunțat instituirea unui mecanism prin care reprezentanții structurilor de facto din regiunea transnistreană urmau să informeze Chișinăul despre deplasările externe efectuate prin Aeroportul Internațional Chișinău sau prin punctele de trecere a frontierei. Scopul declarat era asigurarea respectării legislației naționale și prevenirea unor eventuale incidente la frontieră, mai scrie sursa citată.
Instituția nu a precizat dacă au fost inițiate verificări în legătură cu aceste cazuri și nici ce consecințe ar putea exista pentru nerespectarea procedurii. Biroul s-a limitat să menționeze că instituțiile abilitate sunt în drept să adopte măsuri și decizii „în conformitate cu atribuțiile legale și cerințele legislației în vigoare”.
Potrivit Zonei de Securitate, situația este cu atât mai paradoxală cu cât, în ultimii ani, administrația de la Tiraspol a acuzat în repetate rânduri autoritățile constituționale că limitează libera circulație a reprezentanților săi.
După introducerea în Codul penal al R. Moldova a infracțiunilor ce vizează separatismul, Tiraspolul a susținut în numeroase declarații publice că exponenții structurilor sale nu mai beneficiază de garanții de securitate și riscă să fie persecutați dacă părăsesc regiunea. Aceste argumente au fost invocate inclusiv în dialogul cu misiunea OSCE și ceilalți participanți ai formatului de negocieri „5+2”.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Mai mult, administrația de la Tiraspol a justificat în repetate rânduri refuzul de a participa la reuniuni „1+1” organizate la Chișinău prin presupusa lipsă a garanțiilor de securitate pentru reprezentanții săi.
Totuși, reprezentanții structurilor de facto din regiunea transnistreană continuă să efectueze deplasări peste hotare și în interiorul țării, în timp ce mecanismul de notificare prealabilă instituit de autoritățile R. Moldova nu funcționează în practică, iar retorica privind lipsa garanțiilor de securitate pentru ședințele 1+1 la Chișinău continuă.
