Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPT), subordonată Patriarhiei Moscovei, a intentat o acţiune în justiţie împotriva deciziei autorităţilor ucrainene de a-i evacua pe călugării săi din sediul lor principal, Mănăstirea Peşterilor din Kiev (Lavra Pecerska), a indicat stareţul mănăstirii, relatează EFE şi Reuters, potrivit agerpres.
În paralel, mii de enoriaşi au venit miercuri la mănăstire pentru a participa la ceea ce ar putea fi ultima slujbă oficiată aici de această ramură a Bisericii Ortodoxe, care riscă să fie evacuată în urma unor acuzaţii că ar avea legături cu Moscova, relatează EFE şi Reuters.
Citește și : Anunţul privind desfăşurarea de arme nucleare în Belarus este PERICULOS
‘Am dorit să facem uz de drepturile noastre constituţionale pentru a ne proteja pe noi, pe voi (enoriaşi – n.r.) şi moaştele. În 23 martie am depus o plângere şi deja trei judecători s-au recuzat’, a declarat pe Telegram stareţul Mănăstirii Lavra Pecerska, mitropolitul Pavlo (Lebed).
‘Aceasta este o dovadă că există presiuni, nu ştiu din partea cui, împotriva dreptului de a ne apăra, împotriva dreptului ca legea să ne apere’, a adăugat mitropolitul Pavlo.
Pe fondul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, autorităţile de la Kiev au informat UPT la 10 martie despre rezilierea contractului de folosinţă gratuită a vastului complex monahal Lavra Pecerska, vechi de 980 de ani, urmând ca toţi călugării să părăsească acest spaţiu până la sfârşitul zilei de 29 martie. Cu toate acestea, călugării au refuzat să plece şi se aflau încă în mănăstire în cursul dimineţii de miercuri.
Guvernul susţine că UPT, ataşată istoric Moscovei, a încălcat contractele de închiriere şi a construit clădiri în mod ilegal. Capii bisericii neagă şi susţin că autorităţile nu le-au arătat niciun document care să le susţină acuzaţiile, potrivit Reuters.
În general, Kievul acuză UPT, a doua ca mărime din Ucraina, că a menţinut legăturile cu Biserica Ortodoxă a Rusiei, care a sprijinit invazia Kremlinului împotriva Ucrainei.
Dar UPT susţine că a rupt toate legăturile cu Biserica Rusă în mai 2022, la aproximativ trei luni după invazia Rusiei.
Circa 50 de clerici ai UPT au fost arestaţi de la declanşarea invaziei ruse, sub suspiciuni de trădare şi colaboraţionism cu Moscova. Liderii acestei ramuri a Bisericii Ortodoxe afirmă însă că nu au văzut nicio dovadă care să probeze aceste acuzaţii.
Mitropolitul Pavlo s-a adresat din nou miercuri autorităţilor ucrainene, într-o înregistrare video postată pe Telegram, cu solicitarea de a ‘înceta presiunea împotriva mănăstirii’ şi a spus că congregaţia nu va face compromisuri în materie de credinţă şi îşi va menţine poziţia ‘până la capăt’.
‘Legea este de partea noastră’, a spus stareţul, subliniind că ‘nu am fugit, nu colaborăm cu inamicul, ne apărăm credinţa, pământul, autorităţile noastre şi ne rugăm’. El a mai spus că nu are de gând să plece din Lavra Pecerska.
Konstiantin Krainik, şef adjunct al instituţiei ucrainene responsabile de lăcaşurile de cult din Ucraina, nu a spus clar ce se va întâmpla dacă călugării nu vor pleca din Lavra Pecerska, precizând că o comisie guvernamentală va lua decizia cu privire la aspectele legate de contractul de închiriere a complexului monahal din Kiev.
‘Biserica Ortodoxă Ucraineană va înceta pur şi simplu să mai folosească complexul. Iar când îl vor elibera, va decide comisia’, a spus el.
Între timp, sute de enoriaşi s-au adunat încă de la primele ore ale dimineţii la Lavra Pecerska din Kiev pentru a se ruga alături de călugări şi pentru a-şi exprima sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, acuzată de autorităţi că ar colabora cu ocupantul rus.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vladimir Legoida, a calificat ca ‘total corectă’ acţiunea în justiţie declanşată de UPT, cu toate că a apreciat ca ‘minime’ speranţele pentru o ‘soluţie bazată pe lege’.
Vahtang Kipşidze, purtătorul de cuvânt adjunct al Patriarhiei Moscovei, a denunţat tăcerea ONU şi a altor organizaţii internaţionale faţă de măsurile luate de Kiev împotriva UPT, remarcând că ‘nivelul unei aprecieri sobre şi critice din partea acestora tinde spre zero’.
Citește și : Suedia şi Finlanda vor deveni ‘ţinte legitime’ pentru Moscova
‘În acest caz, instituţiile internaţionale nu şi-au arătat cea mai bună faţă, în pofida tuturor apelurilor, a numărului suficient de informaţii, a imaginilor care vorbesc de la sine’, a denunţat el.
Potrivit lui Kipşidze, ‘toate acestea demonstrează, în realitate, o criză a apărării internaţionale a libertăţilor religioase în Europa sau poate chiar în lume’.
