Ambiția Ungariei de a adera la zona euro schimbă ierarhia piețelor obligațiunilor din Europa de Est într-un mod nemaiîntâlnit de ani buni, scrie Bloomberg, care mai subliniază că economie maghiară mai puternică ar putea stimula investițiile în detrimentul României, Poloniei și Republicii Cehe.
Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei sunt mai mici decât cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe a scăzut cu două puncte procentuale din martie. Este o schimbare care subliniază modul în care investitorii și-au schimbat părerea cu privire la unele dintre cele mai mari economii din regiune, în timp ce noul prim-ministru Peter Magyar se angajează într-o misiune de a aduce Ungaria în mainstream-ul european, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era considerată cea mai riscantă țară din grup, având o moștenire de corupție înrădăcinată și politici imprevizibile sub conducerea lui Viktor Orban. Însă, odată ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea monedei euro în următorii patru ani, investitorii își acordă sprijinul administrației sale. Investitorii străini s-au înghesuit să cumpere obligațiuni maghiare, iar forintul se află aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro.
„Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată”, a declarat James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management Ltd. „Datorită problemelor structurale cu care s-a confruntat Ungaria timp de peste un deceniu — creștere economică redusă, productivitate scăzută și așa mai departe — considerăm că acesta este doar începutul.”
Acest optimism face ca Ungaria să fie una dintre cele mai atractive piețe din rândul piețelor emergente. Un indice al obligațiunilor în monedă locală a înregistrat un randament de 9,6% în dolari de la scrutinul din 12 aprilie, de departe cea mai bună performanță dintre piețele emergente în această perioadă. Spre comparație, obligațiunile poloneze, cehe și românești se află toate pe pierdere de atunci.
Novotny a vândut datorii poloneze și se așteaptă ca randamentele maghiare pe 10 ani să scadă cu încă jumătate de punct procentual față de datoriile din zona euro în decurs de un an. Forintul este, de asemenea, cu aproximativ 10% prea ieftin în comparație cu zlotul, a estimat el.
Obligațiunea de referință a Ungariei are acum un randament de 5,55%, cu 30 de puncte de bază mai puțin decât titlul polonez pe 10 ani și cu 65 de puncte de bază mai mult decât datoria cehă similară. Străinii dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari) în titluri de datorie maghiare, arată datele oficiale, cu 44% mai mult decât acum un an.
Investitorii optimisti mizează pe ceea ce a fost numit „tranzacția de convergență cu euro”, convingerea că inflația, ratele dobânzilor și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în cele din urmă cu cele ale blocului. Este o temă de investiții popularizată la începutul anilor 2000, când Ungaria, Polonia și Republica Cehă au aderat la UE, iar speranțele privind o integrare europeană mai strânsă erau mari.
În cele din urmă, criza globală din 2008 și criza datoriilor din zona euro de câțiva ani mai târziu au scos la iveală punctele slabe ale acestei strategii, pe măsură ce țări precum Grecia și Italia au intrat sub presiune.
Ungaria reprezintă o abordare modernă a acestei strategii. Analiștii subliniază că drumul spre aderarea la zona euro ar putea dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern care a preluat puterea abia acum o săptămână. Magyar se confruntă, de asemenea, cu problema reducerii deficitului bugetar, care se estimează că va depăși 5% din PIB în acest an. Țările din zona euro trebuie să-și mențină deficitul sub pragul de 3%.
O altă dezbatere în rândul strategilor este dacă o economie maghiară mai puternică va stimula investițiile în detrimentul Poloniei, României și Republicii Cehe sau va susține regiunea în ansamblu.
Nimrod Mevorach, de la UBS Group AG, se numără printre cei care consideră că este probabil să aibă loc o rotație, mai ales pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. Pe de altă parte, strategul Barclays Plc, Marek Raczko, a minimizat riscul unor ieșiri masive de capital din obligațiunile poloneze și cehe. În opinia sa, poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe va limita „efectul de substituție”.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Călătoria către adoptarea monedei euro este chiar mai importantă decât obiectivul în sine”, a declarat Egle Fredriksson, manager de portofoliu la East Capital Holding AB. Ea afirmă că există potențial pentru o creștere de 20% până la 30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe măsură ce companiile culeg roadele unor legături mai strânse cu UE și ale unei economii mai puternice.
„Este vorba despre prima de risc politic, creșterea mai rapidă a profiturilor pe termen mai lung, o mai bună integrare financiară și apropierea de standardele de viață din Europa de Vest”, a spus ea. „Toate aceste lucruri reprezintă convergență.”
This post was last modified on 15/05/2026 11:47 11:47