O instanţă judiciară din Scoţia a început reanalizarea cazului premierului britanic Boris Johnson, acuzat că nu a aplicat în mod corect decizia Parlamentului de a cere Uniunii Europene amânarea Brexit, întrucât nu a semnat scrisoarea formală şi a recomandat să nu fie acceptată propria cerere, relatează mediafax.
La începutul lunii octombrie, consilierii juridici ai Guvernului au oferit asigurări Curţii Supreme din Scoţia că va fi aplicată Legea Benn, care prevede amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord formal privind Brexit. Conform documentelor guvernamentale, Guvernul Boris Johnson se obliga să ceară amânarea Brexit dacă nu se ajungea la niciun acord cu UE până pe 19 octombrie.
Citește și: Șapte morți în revoltele din Chile! Președintele declară țara în RĂZBOI
Boris Johnson a cerut sâmbătă Uniunii Europene amânarea Brexit, dar nu a semnat scrisoarea formală şi a trimis cel puţin încă o scrisoare în care argumenta că amânarea Brexit ar fi o eroare.
În acest context, Curtea Supremă din Scoţia, care în contextul asigurărilor oferite de Boris Johnson suspendase procedurile în acest caz, le-a reluat luni, analizând dacă premierul Marii Britanii a respectat în totalitate decizia Parlamentului.
Dacă va fi găsit vinovat de sfidarea justiţiei, Boris Johnson riscă o amendă penală sau chiar condamnarea la închisoare, cel mai probabil cu suspendare.
Deputata scoţiană Joanna Cherry, care a formulat reclamaţia împotriva lui Boris Johnson, a afirmat că liderul de la Londra a recurs “la un truc pueril prin nesemnarea scrisorii şi prin trimiterea altei scrisori contradictorii”.
“Echipa noastră juridică are rolul de a reaminti instanţei că, în afară de promisiunea de a se conforma Legii Benn, premierul a promis şi că nu va încerca să afecteze scopul Legii”, a subliniat Cherry.
Premierul Boris Johnson a trimis o scrisoare formală prin care solicită amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a anunţat, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, Donald Tusk, preşedintele în funcţie al Consiliului European. “Solicitarea de prelungire a procedurii Brexit tocmai a ajuns. Voi începe consultările cu liderii Uniunii Europene pentru a stabili cum să reacţionăm”, a declarat Donald Tusk prin Twitter.
Oficiali guvernamentali de la Londra au declarat pentru BBC News că Boris Johnson a refuzat să semneze scrisoarea formală şi a argumentat că el consideră o greşeală decizia Camerei Comunelor de a amâna producerea Brexit. Potrivit Sky News, Guvernul britanic a cerut amânarea Brexit până pe 31 ianuarie 2020, dar Boris Johnson a transmis încă o scrisoare în care îndeamnă Bruxellesul să nu accepte nicio amânare, în cadrul planului său de a-i convinge pe membrii Camerei Comunelor să aprobe urgent Acordul de retragere din UE.
Conform unor surse de la Bruxelles, Uniunea Europeană este dispusă să acorde Marii Britanii o nouă amânare a Brexit, în contextul impasului politic de la Londra.
Boris Johnson declarase la nivel public că nu va solicita amânarea Brexit, argumentând că săptămâna viitoare va încerca să obţină aprobarea de către Camera Comunelor a Acordului de retragere a ţării din UE şi a legislaţiei aferente.
Camera Comunelor a aprobat sâmbătă un amendament introdus de parlamentarii Oliver Letwin (independent) şi Hilary Benn (laburist) care prevede ca decizia finală a Camerei Comunelor privind Acordul Brexit să fie luată abia după adoptarea legislaţiei definitive prevăzută de acest tratat. Adoptarea legislaţiei asociate Acordului Brexit va dura cel puţin câteva luni, iar premierul Boris Johnson era obligat ca până cel târziu sâmbătă la ora 23.00 (sâmbătă 24.00, ora Bruxellesului, duminică 1.00, ora României) să formuleze o solicitare oficială privind amânarea retragerii Marii Britanii din UE. Boris Johnson insistă că Brexitul se va produce pe 31 octombrie. Camera Comunelor a adoptat recent o lege (numită Legea Benn) prin care blochează producerea Brexitului fără acord.
Statutul administrativ al provinciei britanice Irlanda de Nord, mai precis mecanismele vamale la frontiera cu naţiunea Irlanda, membră a Uniunii Europene, constituie un element central pentru aprobarea Acordului Brexit de către Parlamentul Marii Britanii. Alte elemente importante sunt standardele în domeniul produselor şi muncii, precum şi libera circulaţie a persoanelor post-Brexit.
Citește și: Berlinul critică dur Ankara: Ofensiva turcă din nordul Siriei încalcă dreptul internaţional
Premierul Boris Johnson a negociat un nou acord cu Uniunea Europeană, eliminând mecanismul numit (“backstop”) – o serie de garanţii pentru evitarea instituirii punctelor vamale la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda. Iniţial, Irlanda de Nord ar fi urmat să rămână în uniunea vamală a UE, însă noul protocol prevede că întreaga Marea Britanie va părăsi uniunea vamală, deşi unele proceduri vamale comunitare se vor aplica produselor care vor ajunge pe teritoriul nord-irlandez din restul Marii Britanii. Prevederile vor rămâne în vigoare până cel puţin în 2024, iar apoi atât timp cât decide Adunarea parlamentară nord-irlandeză. Este neclar la nivel practic cum vor fi evitate controalele la frontiera dintre Marea Britanie şi propria provincie Irlanda de Nord sau între Irlanda de Nord şi Irlanda. De asemenea, este greu de anticipat cum se va desfăşura circulaţia cetăţenilor UE şi britanici între Irlanda – Irlanda de Nord – restul Marii Britanii.
Modul de aplicare a prevederilor statutului special al Irlandei de Nord este contestat de formaţiunea Partidul Democrat Unionist (DUP), care asigură majoritatea Guvernului Boris Johnson în Camera Comunelor. De asemenea, liderii Scoţiei şi Ţării Galilor sunt nemulţumiţi că doar Irlanda de Nord va avea un statut special post-Brexit. Formaţiunea DUP a avertizat că nu va vota în favoarea Acordului Brexit obţinut de premierul conservator Boris Johnson. Acordul este contestat şi de principalele formaţiuni de opoziţie – Partidul Laburist şi Partidul Liberal-Democrat -, care cer un nou referendum pe tema Brexit.
