După trei ani şi jumătate de blocaje, deputaţii britanici dau joi undă verde realizării Brexitului pe 31 ianuarie, deschizând o pagină albă greu de umplut în relaţiile tumultoase între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, relatează AFP, potrivit agerpres.
Majoritatea confortabilă de care premierul conservator Boris Johnson dispune nu lasă loc la îndoieli privind rezultatul votului. ”Asigurarea adoptării legislaţiei în Camera Comunelor va fi o etapă importantă şi pozitivă” pentru realizarea Brexitului, o prioritate pentru premierul britanic, a declarat joi purtătorul său de cuvânt.
Citește și : Boris Johnson este unul dintre cei mai curajoşi politicieni din Europa, afirmă Viktor Orban
Textul supus votului transpune în legislaţia britanică acordul de 535 de pagini negociat cu greu de Johnson cu UE în toamna trecută, după ce precedentul acord convenit de fostul premier Theresa May a fost respins de trei ori de fostul legislativ britanic în care deputaţii eurofili l-au considerat că reducea prea mult legăturile cu UE, în timp ce deputaţii pro-Brexit au apreciat că, dimpotrivă, acel acord menţinea Regatul Unit prea ancorat în blocul comunitar chiar şi după realizarea Brexitului.
Odată ce noul acord va fi votat de Camera Comunelor, acesta va trebui validat apoi de Camera Lorzilor şi, în final, promulgat de Regina Elisabeta a II-a. Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European înainte ca pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care iese din UE.
Această dată va întoarce pagina haosului politic care s-a instalat în Regatul Unit în urma referendumului din iunie 2016, câştigat cu 52% de tabăra favorabilă ieşirii din UE. După trei ani şi jumătate de dispute între susţinătorii şi adversarii Brexitului, ceea ce până recent a lăsat să se întrevadă fie o retragere brutală din UE, fie o abandonare a Brexitului, problema a fost tranşată odată cu alegerile anticipate din decembrie, câştigate clar de Partidul Conservator al premierului Johnson, un fervent susţinător al ieşirii din UE, fără a rezolva însă toate provocările implicate de această opţiune.
Acordul negociat cu Bruxellesul stabileşte liniile generale ale divorţului, garantând în special drepturile cetăţenilor şi oferind o soluţie pentru complicata problemă a frontierei nord-irlandeze. Acordul are ca obiectiv asigurarea unei treceri line către viitoarea relaţie între Regatul Unit şi UE, care însă va trebui negociată în întregime până la finele perioadei de tranziţie post-Brexit, ce se încheie pe 31 decembrie 2020 şi a cărei prelungire premierul Johnson a exclus-o, deşi europenii susţin că nu va fi posibil să se convină un acord de liber schimb într-un timp atât de scurt.
Premierul britanic i-a spus miercuri din nou preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu va accepta prelungirea tranziţiei şi a îndemnat-o să înceapă negocierile ”cât mai repede posibil”.
Guvernul de la Londra a dat totuşi de înţeles că s-ar putea mulţumi şi cu un acord parţial dacă nu se va reuşi încheierea unui acord global până la sfârşitul anului. În replică, şefa executivului comunitar a avertizat că vor urma discuţii ”dure” şi că va fi imposibil să se ajungă la un acord cuprinzător fără o prelungire a negocierilor, ea estimând că ”trebuie să alegem priorităţile”.
Ursula von der Leyen a avertizat de asemenea că, în negocierea unui acord comercial cu Regatul Unit, UE va fi fermă în ce priveşte principiile ei, respectiv politicile privind concurenţa, mediul, forţa de muncă, fiscalitatea şi ajutoarele de stat.
Citește și : Poliţiştii instructori cehi vor pleca din Irak, personalul militar va rămâne
UE a iniţiat miercuri discuţiile pentru definirea liniilor roşii şi obiectivelor la negocierile cu Londra. Aceste discuţii trebuie să orienteze Comisia Europeană, care va propune statelor membre un mandat de negociere a cărui aprobare este aşteptată pentru sfârşitul lunii februarie.
