La aproape şapte ani după depunerea cererii oficiale de aderare la UE, Bosnia şi Herţegovina a primit în cele din urmă sprijinul unanim al celor 27 de şefi de stat şi de guvern pentru a adera la blocul comunitar. Acum însă ţara cu 3,3 milioane de locuitori din Balcanii de Vest trebuie să facă reforme, potrivit agerpres.
După ani de inactivitate, războiul declanşat de Rusia în Ucraina a dat un nou suflu disponibilităţii UE de a lua în considerare primirea mai multora dintre vecinii săi din est în rândurile sale. Statele membre au convenit pe 15 decembrie să-i acorde Bosniei şi Herţegovinei “statut de candidată” la aderarea la Uniune, plasând naţiunea volatilă din Balcani la începutul unui lung drum către obţinerea calităţii de membru. O recomandare în acest sens a fost făcută de miniştrii pentru afaceri europene ai statelor UE marţi, la Bruxelles. Unul dintre motivele pentru această mişcare sunt preocupările că ţara, care are o populaţie de circa 3,3 milioane, s-ar putea în caz contrar orienta tot mai mult spre Rusia sau China.
Citește și : Macron vrea să discute cu Putin despre atacurile cu drone şi securitatea centralelor nucleare
După decizia de a le acorda statut de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova în iunie 2022, state membre UE precum Austria şi Slovenia în special au îndemnat UE să acorde statut de candidată şi Bosniei. Faptul că Bosnia şi Herţegovina a fost încă o dată ignorată în acest proces a provocat o mare dezamăgire în ţară. Acesteia i s-a oferit perspectiva aderării la UE încă din 2003, iar în 2016 a depus oficial o cerere de aderare.
Comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi a declarat că decizia Consiliului trimite un mesaj foarte clar cetăţenilor Bosniei că UE este alături de ţară. El a adăugat că acum este necesar ca Bosnia să-şi arate disponibilitatea de a îndeplini condiţiile stabilite anterior, afirmând: “”Europa îşi îndeplineşte obligaţiile, iar acum dorim ca şi Bosnia şi Herţegovina să şi le îndeplinească”. Condiţiile menţionate de comisarul Varhelyi sunt 14 reforme cheie pe care Comisia Europeană le-a pus în faţa Bosniei în mai 2019. Acestea privesc reforme în mai multe zone, inclusiv democraţie, stat de drept şi administraţie publică.
Comentatorii politici din Bosnia şi Herţegovina cred că UE ar fi trebuit să-i acorde ţării statutul de candidată în acelaşi timp cu majoritatea celorlalte ţări din Balcanii de Vest. Acest lucru ar fi putut ajuta la facilitarea soluţionării a numeroase probleme interne din ţară. De exemplu, guvernul entităţii Republika Srpska menţine legături strânse economice şi politice cu Moscova, iar absenţa statutului de ţară candidată la aderarea la UE nu a făcut decât să favorizeze creşterea influenţei ruseşti.
Ambele părţi beneficiază în urma statutului de ţară candidată pentru Bosnia
Înainte de votul de la summitul UE de pe 15 decembrie, premierul leton Krisjanis Karins a declarat: “Uniunea Europeană are un interes geopolitic în Balcani. De aceea mişcările pe care putem şi trebuie să le facem este să căutăm să ne sporim influenţa şi propria noastră piaţă în Balcanii de Vest. Cred că acest lucru este benefic atât pentru Balcanii de Vest, cât şi pentru Uniunea Europeană ca întreg”.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate Josep Borrell a declarat pe marginea summitului UE că “este o bună ocazie pentru conducerea Bosniei şi Herţegovinei să facă eforturi pentru reforme. Aceasta este ocazia pentru ţară de a o porni cu adevărat pe calea europeană. Este un pas foarte important pentru Bosnia şi Herţegovina şi întreaga regiune”.
Din cauza crizei politice în desfăşurare din Bosnia şi Herţegovina, puţine lucruri s-au făcut până acum pentru a implementa condiţiile stabilite. Toate sondajele de opinie arată că aderarea la UE este unul dintre puţinele obiective sprijinite puternic de toate cele trei comunităţi din întreaga Bosnie. Toate partidele parlamentare din Bosnia şi Herţegovina care participă la negocieri pentru formarea unui guvern după alegerile din octombrie au plasat sus pe lista lor de priorităţi continuarea pe calea europeană, în pofida faptului că nimeni nu ştie cât va dura călătoria.
Slovenia militează pentru extinderea cu Balcanii de Vest
Slovenia a dedicat mult efort pentru a le explica partenerilor săi de ce, dată fiind situaţia geopolitică, Bosnia trebuie să primească statutul de candidată. Decizia de a acorda acest statut Bosniei şi Herţegovinei a fost catalogată la Ljubljana drept “un mare succes al politicii externe slovene”. În acelaşi timp, Ljubljana subliniază că Slovenia este angajată să aducă întreaga regiune a Balcanilor de Vest în UE cât de curând posibil.
Prim-ministrul Robert Golob a declarat la momentul deciziei din Consiliul UE de la 13 decembrie că Bosnia aşteaptă decizia în cauză de 20 de ani. În UE, a spus el, trebuie construită încrederea în oamenii din Bosnia şi Herţegovina.
Oficialii sloveni de prim rang au plasat susţinerea cauzei Bosniei sus pe agenda politicii externe, iar apelurile Sloveniei au fost amplificate de evoluţiile din Bosnia şi de începutul războiului. Preşedintele Borut Pahor a avertizat în mod repetat că procesul de extindere al UE cu Balcanii de Vest este prea încet şi că Bosniei ar trebui să i se acorde statutul de candidată la aderarea la UE imediat.
Citește și : Consiliul European cere Rusiei să înceteze atacurile asupra instalaţiilor nucleare civile
Statutul de candidată este de asemenea un semnal clar către structurile politice din Bosnia, care au acum un mandat deplin să efectueze cât de multe reforme posibil şi să le arate votanţilor că împărtăşesc viziunea lor privind viitorul ţării în UE. “Au existat multe îndoieli în această privinţă din partea unor state membre, precum şi a Comisiei Europene, dar cred că în final am reuşit să dovedim cu argumente că Bosnia şi Herţegovina a făcut progrese semnificative de-a lungul timpului”, a declarat secretarul de stat în Ministerul de Externe Marko Stucin.
Faris, Kocan, un cercetător în cadrul Centrului pentru relaţii internaţionale de la Ljubljana School of Business and Economics, crede că Slovenia a jucat un rol important în luarea deciziei, întrucât este percepută – alături de Croaţia şi Austria – drept un stat membru UE care reprezintă un fel de pod între UE şi Balcanii de Vest din cauza propriei sale istorii. “În acest context, a fost important că Slovenia, împreună cu partenerii săi – Austria în special, dar şi Croaţia – au plasat Bosnia şi Herţegovina printre priorităţile de pe agendă”, a adăugat el.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, dpa, FENA, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).